EXTERNE

Astăzi, 10 ianuarie, mii de români s-au adunat în fața Parlamentului, sediul Curții Constituționale, pentru a protesta împotriva deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale. Manifestația, organizată de susținătorii fostului candidat independent Călin Georgescu, cere reluarea turului doi al alegerilor și transparență din partea autorităților.

Protestatarii, echipați cu pancarte ce purtau mesaje precum „Turul doi înapoi” și „CCR - mizerie”, cer anularea deciziei Curții Constituționale și organizarea unei noi runde de vot. Mulți dintre cei prezenți au fluturat steaguri ale României, au afișat fotografii ale lui Călin Georgescu și au purtat cruci și icoane, demonstrându-și sprijinul ferm pentru fostul candidat.

Deși fostul candidat a convocat protestul, Călin Georgescu lipsește de la manifestație, fiind plecat din țară pentru a depune contestații împotriva deciziei Curții Constituționale la „cele mai înalte instituții europene”. „Eu acolo, voi aici”, a transmis Georgescu, încercând să motiveze absența sa.

Motivul invocat pentru anularea rezultatelor alegerilor în România este presupusa influență a unui război hibrid și a propagandei rusești în procesul electoral. Totuși, spre deosebire de Republica Moldova, unde asemenea narative au fost trecute cu vederea, ba chiar a acumulat și susținători, iar Maia Sandu a fost învestită în funcție, fără obiecții semnificative, în România astfel de insinuări nu sunt acceptate la fel de ușor.

Aceste paralele scot în evidență diferențele dintre cele două țări. În timp ce în Republica Moldova astfel de acuzații pot influența discret opinia publică, în România, o asemenea decizie, precum anularea alegerilor pe baza unor presupuse influențe externe, este întâmpinată cu reacții vehemente din partea populației. Acest lucru reflectă nu doar o diferență de percepție asupra propagandei, ci și un grad mai ridicat de mobilizare civic-politică.

Protestele continuă, iar revendicările rămân ferme: anularea deciziei Curții Constituționale și reluarea turului doi al alegerilor. Rămâne de văzut cum vor răspunde autoritățile acestei presiuni din partea străzii.

Urmărește evenimentele în direct

Pentru cei interesați să urmărească desfășurarea protestelor, un link Live este disponibil online, oferind transmisii în timp real de la fața locului. Transmisiunea include evoluția evenimentelor și reacțiile participanților.

Donald Trump își anunță victoria la alegerile prezidențiale din SUA, într-un discurs marcat de uralele susținătorilor

Trump și-a încheiat anunțul triumfător cu un dans.

Parlamentul European va vota o rezoluție, inițiată de Grupul Renew prin europarlamentarul Dan Barna, pentru a sprijini R. Moldova în fața ingerințelor rusești înainte de alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la UE

La inițiativa Grupului Renew, Parlamentul European va vota o rezoluție care cere statelor membre ale Uniunii Europene să ofere orice asistență  necesară pentru ca Republica Moldova să poată contracara amenințările hibride din partea Rusiei înainte de scrutinul prezidențial și referendumul privind aderarea țării la UE.

Textul rezoluției, la care europarlamentarul USR Dan Barna a condus negocierile, solicită și Consiliului European să extindă lista de sancțiuni aplicată unor entități din Rusia în așa fel încât să cuprindă actorii responsabili de campania de dezinformare ce urmărește să destabilizeze procesul electoral democratic.

„Sprijinirea Republicii Moldova să se opună interferențelor și destabilizărilor rusești este o datorie morală pe care toți europenii trebuie să o respecte. Cerem în Parlamentul European, de asemenea, accelerarea procesului de finalizare a primului capitol de negocieri de aderare la UE și asigurarea instrumentelor financiare care să ajute țara să facă reformele necesare”, declară, în context, Dan Barna.

Rezoluția recunoaște și aplaudă efortul extraordinar pe care l-a făcut Republica Moldova preluând 1,5 milioane de refugiați ucraineni de la începutul războiului, dintre care 125.000 au ales să rămână în țară.

Republica Moldova este prima țară care a semnat cu Uniunea Europeană un Parteneriat pentru Securitate și Apărare, iar rezoluția Parlamentului European mai cere și extinderea finanțării din Facilitatea Europeană pentru Pace pentru ca autoritățile de la Chișinău să poată face investițiile necesare în apărare.

Din 1992, după războiul de secesiune al Transnistriei, trupe rusești sunt staționate în regiunea separatistă sub pretextul menținerii păcii. Rezoluția legislativului european cere Moscovei să își retragă aceste trupe, să sisteze operațiunile de subminare a democrației din Moldova și să sprijine soluționarea conflictului înghețat transnistrean în acord cu dreptul internațional.

Într-un interviu exclusiv cu Paul Ronzheimer, premierul ungar, Victor Orban vorbește despre călătoria sa scandaloasă la Moscova și întâlnirile cu Vladimir Putin. El subliniază necesitatea negocierilor de pace și rolul președinției ungare a UE. Prim-ministrul avertizează cu privire la o escaladare a războiului din Ucraina în lunile următoare și subliniază importanța unei politici externe europene autonome. El subliniază că o poziție europeană unificată împotriva Rusiei este crucială și critică actuala strategie militară a UE ca fiind ineficientă. În ciuda criticilor aduse vizitei sale, el își apără eforturile diplomatice și subliniază obligația morală și politică de a promova pacea. El încheie discuția  referindu-și opinia la perspectivele politicii americane și europene și importanța liderilor în vremuri de criză.

Federația Rusă va avea un nou ministru al Apărării. Fotoliul lui Serghei Șoigu, care a deținut funcția de ministru al Apărării din 2012 și care este un aliat al liderului de la Kremlin, va fi ocupat de fostul vice-prim-ministru Andrei Belousov. Candidatura acestuia a fost propusă de președintele rus Vladimir Putin, pe 12 mai. Șoigu va ocupa, în continuare, funcția de secretar al Consiliului de securitate, scrie presa rusă.

Fostul președinte al Dumei de Stat, Serghei Narîșkin, a fost propus la funcția de director al Serviciului rus de Informații Externe, iar Alexandr Bortnikov – la funcția de director al Serviciului Federal de Securitate (FSB). Serghei Lavrov, fostul ministru de Externe al Rusiei își păstrează fotoliul. La fel se întâmplă și în cazul lui Viktor Zolotov. Vladimir Putin a propus renumirea acestuia în funcția de șef al Gărzii Naționale a Federației Ruse.

 Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a emis o adresare video către națiunea rusă în urma atacului de la Moscova, anunțând că 24 martie va fi zi de doliu național în Rusia. A dezvăluit că suspecții reținuți planificaseră să treacă granița în Ucraina și că atentatul a fost conceput ca o execuție publică, demonstrativă. Putin a subliniat că organizatorii și cei implicați vor fi trași la răspundere, indiferent de identitatea sau motivațiile lor, și a afirmat că Rusia este pregătită să lupte împotriva terorismului alături de alte state. Numărul victimelor atacului ar fi depășit 150, conform liderului de la Kremlin.

Președinta Moldovei, Maia Sandu, a condamnat atacul terorist de la Moscova și a transmis condoleanțe familiilor celor decedați. Ea a subliniat că Moldova respinge terorismul și orice formă de violență împotriva civililor nevinovați. Potrivit informațiilor preliminare furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, cetățeni moldoveni nu se numără printre victimele atacului. Sandu a exprimat solidaritate față de cei răniți și familiile îndurerate de tragedia de la Moscova.

Un atac armat a avut loc, vineri seară, în sala de spectacole Crocus City Hall din oraşul Krasnogorsk, situat la periferia Moscovei, anunță mai multe surse de știri internaționale. Cel puțin 60 de oameni au fost uciși de câțiva  atacatori, care purtau costume de camuflaj.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a susținut joi, 14 decembrie, conferința de presă anuală, care a durat de această dată peste trei ore. Liderul de la Kremlin a răspuns la întrebările jurnaliștilor. Nu au fost ratate nici întrebările ce vizează Republica Moldova. Putin a criticat țara noastră pentru că a ales să se distanțeze de Rusia, dar a menționat că este gata să lucreze și mai departe cu autoritățile de la Chișinău, dacă își vor dori acest lucru.

Precizăm că Republica Moldova a denunțat în acest an mai multe acorduri cu CSI, după ce președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că Moldova se retrage din Comunitate. Autoritățile au spus că țara va renunța la toate acordurile, care nu aduc nici un beneficiu țării.

Un moldovean în vârstă de 35 de ani a murit în războiul din Israel.  Ambasada Republicii Moldova din Israel a anunțat că bărbatul a fost una dintre victimele atacului terorist comis de către teroriștii infiltrați din Fâșia Gaza.

Concetățeanul nostru activa în apropierea zonei de conflict. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene menține contactul cu familia concetățeanului decedat și va oferi toată asistența necesară.

Hamas, care se află la putere în Fâșia Gaza din 2007 și-a lansat ofensiva în zorii zilei de sâmbătă. Acesta a declarat că a lansat 5.000 de rachete asupra Israelului. Ca răspuns, armata din Israel, care a contabilizat peste 3.000 de atacuri palestiniene, a lansat sâmbătă lovituri aeriene, distrugând clădiri descrise ca fiind „centre de comandă” ale Hamas în Gaza. Numărul total de morți a urcat la 2.100.