Politic

Republica Moldova intră în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Parlamentul a aprobat măsura pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie.

Decizia a fost luată după examinarea proiectului înaintat de Guvern. Executivul susține că măsura are caracter preventiv și este necesară pentru ca autoritățile să poată interveni rapid în cazul unor perturbări în aprovizionarea cu energie, carburanți și apă. Actualele stări de alertă expiră pe 25 septembrie.

Autoritățile invocă riscurile regionale, apropierea sezonului rece și deficitul hidrologic sever. Potrivit Guvernului, în această iarnă circa 59 la sută din necesarul de energie electrică al țării va trebui acoperit din import, iar în orele de vârf necesarul de import este estimat la 400–450 de megawați.

Regimul stării de urgență oferă autorităților posibilitatea de a adopta măsuri speciale și, în anumite situații, de a aplica derogări de la procedurile obișnuite pentru gestionarea crizei.

Mai multe detalii despre decizia Parlamentului – în știrea video Sor TV.

Guvernul a aprobat proiectul privind declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic și l-a transmis Parlamentului. Măsura este propusă pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Autoritățile susțin că actuala stare de alertă nu mai oferă suficiente instrumente pentru intervenții rapide în cazul unor perturbări în aprovizionarea cu energie, carburanți sau apă.

Printre principalele riscuri sunt invocate dependența de importurile de energie electrică, evoluția prețurilor la gaze și produse petroliere, precum și deficitul hidrologic sever. În această iarnă, aproximativ 59 la sută din necesarul de energie electrică al țării ar urma să fie acoperit din import, iar peste 90 la sută din necesarul de gaze pentru sezonul rece este deja contractat.

Inițiativa a provocat și reacția opoziției. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a criticat revenirea la regimul stării de urgență și i-a cerut premierului Vasile Tofan să prezinte în Parlament și să facă publice contractele de achiziție încheiate în ultimii ani. Dodon a criticat, de asemenea, îndemnul adresat populației de a „răbda”, invocând situația persoanelor cu venituri mici. Afirmațiile sale privind presupuse nereguli în achizițiile anterioare reprezintă acuzații politice pentru care, în declarația făcută, nu a prezentat documente justificative.

Reprezentanții autorităților susțin, la rândul lor, că procedurile de achiziție aplicate în situații de criză vor fi supuse controlului și resping posibilitatea utilizării regimului de urgență pentru apariția unor „scheme”.

Mai multe detalii, argumentele autorităților și reacția opoziției – în reportajul Sor TV.

Republica Moldova se pregătește pentru instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, pe fondul scumpirii resurselor energetice și al riscurilor de aprovizionare. Subiectul a fost discutat în cadrul ședinței Consiliului Național de Securitate, convocată de președinta Maia Sandu.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este afectată direct de evoluțiile de pe piețele internaționale, în condițiile în care țara nu dispune de propriile resurse de petrol și gaze naturale și depinde de importuri. Prețul de referință al gazelor naturale pe bursa europeană a depășit 83 de euro pentru un megawatt-oră, iar cotațiile motorinei au trecut de 1.500 de dolari pe tonă.

În urma ședinței, Maia Sandu a anunțat că autoritățile au convenit asupra necesității declarării stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Guvernul urmează să pregătească planuri pentru diferite scenarii, astfel încât instituțiile să poată reacționa rapid în cazul unor probleme de aprovizionare.

Printre măsurile discutate se numără asigurarea unor rute alternative pentru importul energiei electrice, inclusiv posibilitatea utilizării în regim de urgență a interconexiunilor de 110 kV cu România, constituirea stocurilor necesare de gaze și pregătirea treptată a unor rezerve de urgență de produse petroliere.

Autoritățile sunt îngrijorate și de situația hidrologică de pe Nistru. Potrivit datelor prezentate de președintă, nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk a atins o cotă minimă istorică. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost în medie de 23 de metri cubi pe secundă, față de 100–120 de metri cubi pe secundă, caracteristic acestei perioade.

Maia Sandu a mai declarat că mecanismul de compensații pentru populație urmează să funcționeze pe întreaga perioadă a sezonului rece, iar ajutorul va ține cont de evoluția tarifelor și de gradul de vulnerabilitate al gospodăriilor.

În același timp, opoziția critică modul în care autoritățile abordează scumpirea carburanților. Liderul MAN, Ion Ceban, susține că atunci când prețurile din Republica Moldova sunt comparate cu cele din statele Uniunii Europene trebuie luate în calcul și diferențele salariale. El a criticat, de asemenea, nivelul TVA și al accizelor aplicate carburanților și a cerut reducerea poverii fiscale în perioadele de scumpiri.

Întrebată dacă autoritățile ar putea interveni asupra taxelor pentru a diminua impactul creșterii prețurilor, Maia Sandu a declarat că Guvernul și Parlamentul au la dispoziție mai multe instrumente. Potrivit președintei, instituirea stării de urgență ar permite Guvernului să adopte mai rapid decizii în condițiile în care situația de pe piețele energetice se poate schimba într-un timp foarte scurt.

Consiliul Național de Securitate a discutat și despre protejarea infrastructurii energetice împotriva atacurilor cu drone și a atacurilor cibernetice. Totodată, instituțiile urmează să identifice soluții alternative pentru avertizarea rapidă a populației în situații de criză, până la punerea în funcțiune a sistemului MD-Alert.

Timp de două zile, Chișinăul a găzduit reuniuni ale autorităților locale și regionale din țările Parteneriatului Estic și ale reprezentanților instituțiilor europene. În acest context s-a desfășurat și cea de-a 15-a reuniune anuală a Conferinței Autorităților Regionale și Locale pentru Parteneriatul Estic – CORLEAP.

Printre participanți s-a numărat și primara municipiului Soroca, Lilia Pilipețchi, care a vorbit despre rolul autorităților locale în apropierea procesului de integrare europeană de viața de zi cu zi a oamenilor. Potrivit acesteia, schimbările trebuie să fie resimțite prin rezultate concrete la nivel local – de la drumuri până la instituțiile publice.

Pe agenda discuțiilor s-au aflat și combaterea manipulării informaționale, rolul presei locale și regionale, consolidarea administrațiilor locale și menținerea unui dialog permanent cu cetățenii.

Patrick Molinoz, vicepreședinte al Comitetului European al Regiunilor, a evidențiat rolul presei pluraliste și apropiate de realitățile locale în asigurarea accesului cetățenilor la informații de încredere.

La rândul său, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a vorbit despre necesitatea ca primarii să păstreze legătura cu oamenii nu doar în timpul evenimentelor publice, ci și atunci când sunt luate decizii dificile.

Reuniunile de la Chișinău au abordat, totodată, schimbul de experiență între autorități și pregătirea administrațiilor locale pentru aplicarea politicilor europene.

Urmăriți în reportajul Sor TV declarațiile participanților și principalele subiecte discutate la Chișinău.

Consiliul municipal Soroca s-a întrunit, pe 25 august 2026, în ședință extraordinară. Ordinea de zi anunțată inițial a cuprins 19 proiecte de decizie, la care, în debutul ședinței, au fost adăugate încă două subiecte.

Printre deciziile importante s-a numărat aprobarea și cofinanțarea proiectului de reconstrucție a sistemelor interioare de încălzire și ventilație la Grădinița nr. 15 „Clopoțel”. Municipiul beneficiază de un grant în cadrul Programului de Proiecte Demonstrative în Eficiență Energetică și Energie Regenerabilă.

Consilierii au examinat și acceptarea unui grant prin Programul Național „Servicii de creșe publice – Părinți angajați, copii la creșe”, precum și un proiect care prevede construirea unui teren de joacă pentru copii.

Un alt bloc de decizii a vizat activitatea Întreprinderii Municipale „Direcția Gospodăriei Locativ-Comunale Soroca”. Au fost examinate Planul Local de Gestionare a Deșeurilor pentru anii 2026–2031, componența organelor de conducere ale întreprinderii și casarea unor bunuri uzate.

O parte importantă a ședinței a fost rezervată conferirii titlului de „Cetățean de Onoare al municipiului Soroca”. Distincția a fost acordată pentru șapte persoane: Ana Bejan, Valentina Jamba, Ludmila Samarin, Înaltpreasfințitul Ioan Moșneguțu, Vitalie Damașcan, Ion Vorotneac și Vitalie Grosu.

Consilierii au aprobat și Acordul de Înfrățire dintre municipiul Soroca și municipiul Iași, România, care creează cadrul pentru dezvoltarea relațiilor și a unor viitoare colaborări între cele două municipii.

Pe ordinea de zi s-au mai aflat chestiuni privind administrarea patrimoniului municipal, expunerea la licitație a unui bun imobil de pe strada Petru Rareș, încheierea unor contracte de superficie și comodat, precum și examinarea demersului administratorului procedurii de restructurare a SA „Regia Apă-Canal Soroca”.

Dezbaterile și deciziile asupra tuturor subiectelor examinate în cadrul ședinței pot fi urmărite integral în înregistrarea transmisiunii LIVE realizate de Sor TV.

Guvernul Republicii Moldova a prezentat proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 și a anunțat lansarea consultărilor publice asupra pachetului de măsuri.

Potrivit premierului Vasile Tofan, reforma urmărește stimularea muncii și a investițiilor, simplificarea sistemului fiscal și reducerea evaziunii fiscale. Printre principalele propuneri se numără majorarea scutirii personale la impozitul pe venit, extinderea facilităților pentru profitul reinvestit, modificarea unor cote de TVA și majorarea accizelor pentru produsele considerate nocive, precum țigările electronice, băuturile energizante, jocurile de noroc și articolele pirotehnice.

Proiectul mai prevede modificări privind impozitarea unor venituri din capital și a dividendelor, precum și schimbări în domeniul TVA. Guvernul propune menținerea cotei reduse de 8% pentru produsele alimentare de bază și medicamentele esențiale, iar pentru alte categorii de produse și pentru sectoare precum agricultura, HORECA și turismul – aplicarea cotei de 12%. De asemenea, sunt prevăzute noi reguli privind TVA pentru consumurile mari de energie și gaze, care ar urma să intre în vigoare după încheierea sezonului rece, începând cu 1 aprilie 2027.

Autoritățile susțin că proiectul va fi discutat în cadrul consultărilor publice cu reprezentanții mediului de afaceri, autoritățile locale, sindicatele și societatea civilă, iar ulterior va fi definitivat și aprobat.

Reportajul video poate fi urmărit mai jos.