Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat marți, 17 noiembrie, atacul asupra Podului Crimeei, care leagă peninsula anexată de Rusia de teritoriul Federației Ruse. Potrivit autorităților ucrainene, în urma loviturilor, o parte a podului rutier s-a prăbușit, iar infrastructura feroviară a fost avariată.
Zelenski a calificat atacul drept o operațiune fără precedent, pregătită timp de mai multe săptămâni de Serviciul de Securitate al Ucrainei, în colaborare cu Statul Major al Forțelor Armate.
Potrivit liderului ucrainean, lovitura finală a reprezentat a șaptea etapă a operațiunii. În etapele anterioare, militarii ucraineni au vizat sistemele rusești de apărare antiaeriană, radarele și echipamentele de război electronic din regiune.
Pentru atacul asupra podului au fost utilizate drone și rachete de producție ucraineană. Zelenski a precizat că dronele „Palianîția” au lovit partea rutieră, în timp ce rachetele „Neptun”, dronele „Ruta” și sistemele „Flamingo” au fost folosite împotriva sectorului feroviar.
Statul Major ucrainean susține că o arcadă și un segment al podului rutier s-au prăbușit, circulația automobilelor devenind imposibilă. Partea feroviară a rămas în picioare, dar a suferit avarii.
Autoritățile ruse au confirmat deteriorarea construcției și au suspendat temporar circulația. Moscova a anunțat că podul va fi reparat, fără a preciza amploarea exactă a distrugerilor.
Președintele ucrainean a declarat că operațiunea reprezintă un răspuns la atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii civile și energetice a Ucrainei.
Podul Crimeei, cunoscut și sub denumirea de Podul Kerci, are o importanță strategică pentru Rusia, fiind utilizat atât pentru transportul civil, cât și pentru aprovizionarea trupelor ruse din peninsula anexată și din sudul Ucrainei.
Atacul are loc în contextul intensificării confruntărilor militare și al discuțiilor diplomatice privind o eventuală reluare a negocierilor de pace.
Surse: Reuters, Associated Press, declarațiile președintelui Ucrainei și informațiile Statului Major ucrainean.
Aliații europeni ai Ucrainei încearcă să-și consolideze poziția în procesul negocierilor pentru încheierea războiului cu Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pregătirea unei reuniuni importante a „Coaliției celor dispuși”, care ar urma să contribuie la formularea unei poziții europene comune.
În urma reuniunii informale din 13 noiembrie, liderii europeni au convenit ca Europa să fie reprezentată în procesul diplomatic de instituțiile Uniunii Europene și cinci state: Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit.
Președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că securitatea Europei este inseparabilă de securitatea Ucrainei și că numai autoritățile ucrainene pot decide asupra problemelor ce țin de teritoriul și suveranitatea țării.
Inițiativa vine după negocierile desfășurate la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie, cu medierea Statelor Unite. Discuțiile nu au adus un progres decisiv în direcția încheierii războiului.
Deși reprezentanții Kievului și Washingtonului au anunțat intenția de a include partenerii europeni în următoarea rundă de negocieri, Moscova nu a confirmat acceptarea acestei formule.
La 16 noiembrie, miniștrii de externe ai Uniunii Europene au reiterat că orice discuție privind viitoarea arhitectură de securitate europeană trebuie precedată de un armistițiu și de progrese concrete în negocierile de pace.
În această săptămână sunt programate noi consultări între Ucraina și aliații săi, inclusiv reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, pe 17 noiembrie, și o reuniune a „Coaliției celor dispuși”, așteptată pe 19 noiembrie.
Deocamdată, nu există un acord de încetare a focului, iar divergențele privind teritoriile ucrainene și garanțiile de securitate rămân obstacole majore în calea păcii.
Prima zi a negocierilor de pace dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate marți, 10 noiembrie, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, s-a încheiat după aproximativ patru ore și jumătate de discuții. Deocamdată, nu a fost anunțat niciun acord concret, iar tratativele urmează să fie reluate miercuri, 11 noiembrie.
Întâlnirea, organizată cu medierea Statelor Unite, reprezintă prima rundă de negocieri directe dintre reprezentanții Ucrainei și Rusiei din luna februarie a acestui an.
Delegația ucraineană este condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, iar cea rusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin. Din partea americană participă emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner.
Discuțiile s-au concentrat asupra posibilităților de încetare a războiului, garanțiilor de securitate pentru Ucraina și construirii unui mecanism care să prevină reluarea ostilităților.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat negocierile drept constructive și consistente, precizând că au fost abordate inclusiv probleme umanitare, schimbul de prizonieri și garanțiile de securitate.
La rândul său, secretarul de stat american Marco Rubio a apreciat prima zi a tratativelor drept foarte productivă. Washingtonul susține și extinderea formatului negocierilor prin participarea directă a reprezentanților europeni.
Cu toate acestea, pozițiile Kievului și Moscovei rămân divergente, în special în privința teritoriilor ocupate și a viitoarelor garanții de securitate. Ucraina respinge cedarea teritoriilor sale, în timp ce Rusia continuă să insiste asupra propriilor condiții pentru încheierea conflictului.
Negocierile vor continua miercuri, 11 noiembrie, când sunt așteptate noi discuții privind posibilitatea identificării unei soluții diplomatice pentru încheierea războiului.
Sor TV | Știri externe
Un grav accident feroviar s-a produs miercuri, 28 octombrie, în Spania, unde două trenuri de mare viteză s-au ciocnit în provincia Toledo. Potrivit celui mai recent bilanț disponibil, cel puțin 68 de persoane au murit, iar zeci au fost rănite.
Accidentul a avut loc în apropierea localității Urda, pe linia feroviară Madrid–Sevilla. Un tren al companiei Renfe a lovit din spate un alt tren, aparținând operatorului Iryo, care staționa pe aceeași linie. În urma impactului, mai multe vagoane au deraiat, unele prăbușindu-se de pe terasament.
În cele două trenuri se aflau peste 540 de pasageri. La fața locului au intervenit numeroase echipaje de salvare, pompieri și personal medical.
Potrivit informațiilor preliminare, accidentul ar fi fost precedat de o defecțiune a sistemului de siguranță feroviară. Autoritățile investighează circumstanțele în care unul dintre trenuri a primit permisiunea de a-și continua deplasarea, deși linia era ocupată.
Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a anunțat trei zile de doliu național. Circulația trenurilor de mare viteză între Madrid și Andaluzia a fost suspendată.
Este a doua tragedie feroviară majoră din Spania în acest an, după accidentul din ianuarie, soldat cu 46 de morți.
VIDEO: Imagini de la locul tragediei.
Mișcarea de opoziție „Lista Studenților” a obținut peste 50% din voturi la alegerile parlamentare anticipate din Serbia, desfășurate pe 25 octombrie 2026, potrivit proiecțiilor electorale. Formațiunea fostului președinte Aleksandar Vučić a suferit o înfrângere, pe care acesta a recunoscut-o înainte de anunțarea rezultatelor definitive.
Succesul electoral vine după aproape doi ani de proteste studențești, declanșate de tragedia din noiembrie 2024, când prăbușirea unei copertine la gara din Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane.
Manifestațiile, pornite din revendicarea adevărului și a responsabilității pentru tragedie, s-au transformat treptat într-o amplă mișcare civică împotriva corupției, lipsei de transparență și concentrării puterii politice.
Combaterea corupției, independența justiției și democratizarea instituțiilor au devenit principalele obiective ale „Listei Studenților”. Spre deosebire de partidele tradiționale, mișcarea nu și-a construit mesajul în jurul unei orientări geopolitice ferme, prooccidentale sau prorusești, ci a pus accentul pe problemele interne ale societății și responsabilitatea guvernării.
Victoria studenților sârbi intervine într-un context european în care tinerii contestă tot mai activ practicile politice tradiționale. Protestele din Franța și mobilizările civice din alte țări reflectă dorința noii generații de a participa mai activ la viața politică.
În Serbia, această mobilizare a depășit etapa protestelor de stradă și s-a transformat într-o forță electorală care, potrivit rezultatelor preliminare, a obținut majoritatea parlamentară.
Exemplul Serbiei arată că revendicările privind corupția, transparența și democrația pot deveni factori decisivi ai schimbării politice, fără ca disputele geopolitice să domine agenda publică.
Germania, Rusia și România se află în centrul unor evoluții politice importante, marcate de rezultate electorale, schimbări în raportul de forțe și negocieri pentru formarea unui nou guvern.
În Germania, alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Occidentală au adus un rezultat dificil pentru creștin-democrații cancelarului Friedrich Merz. CDU a înregistrat cel mai slab rezultat al său la un scrutin regional în acest land și nu a reușit să treacă pragul electoral de cinci la sută. În același timp, Alternativa pentru Germania, AfD, și-a consolidat poziția.
Rezultatul scrutinului sporește presiunea politică asupra cancelarului Friedrich Merz și asupra coaliției aflate la guvernare.
Alegeri parlamentare s-au desfășurat și în Rusia. După numărarea a peste 95 la sută dintre voturi, partidul Rusia Unită, care îl susține pe președintele Vladimir Putin, acumulase aproximativ 58 la sută din sufragii și era creditat cu 355 dintre cele 450 de mandate din Duma de Stat. Rezultatul îi permite formațiunii să-și păstreze majoritatea constituțională.
Scrutinul s-a desfășurat într-un mediu politic puternic controlat și a inclus votarea organizată de autoritățile ruse și în teritoriile ucrainene ocupate. Uniunea Europeană a declarat că nu recunoaște organizarea alegerilor rusești în aceste teritorii.
În România, atenția este concentrată asupra formării unui nou guvern. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan candidat pentru funcția de prim-ministru.
Premierul desemnat trebuie să prezinte Parlamentului programul de guvernare și componența viitorului Cabinet și să obțină votul de încredere al legislativului. Negocierile politice continuă, în condițiile în care formarea unei majorități parlamentare rămâne principala miză.
Astfel, evoluțiile din Germania, Rusia și România conturează o perioadă intensă pe scena politică internațională, cu rezultate electorale și negocieri care pot influența direcția politică a celor trei state.
Ucraina marchează astăzi, 24 august, 35 de ani de la proclamarea independenței. Pentru al cincilea an consecutiv, sărbătoarea națională este celebrată în condițiile războiului cu Federația Rusă.
Cu această ocazie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a mers la Kiev, unde a participat la manifestările dedicate Zilei Independenței Ucrainei. Șefa statului i-a conferit președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova.
La Chișinău, clădirea Parlamentului a fost iluminată în culorile albastru și galben ale drapelului ucrainean. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a transmis un mesaj de felicitare poporului ucrainean. Gestul de solidaritate a provocat însă și reacții critice în mediul online.
Și fostul președinte Igor Dodon i-a felicitat pe cetățenii Ucrainei, punând însă accent și pe o altă semnificație a zilei de 24 august. El a amintit că se împlinesc 82 de ani de la ceea ce numește „eliberarea Moldovei de sub ocupația fascistă”, în urma Operațiunii Iași–Chișinău din 1944, afirmând că aproximativ 40 la sută dintre militarii participanți la lupte erau ucraineni.
În mesajul său de Ziua Independenței, Volodîmîr Zelenski a vorbit despre cei 35 de ani de independență, despre războiul care continuă și despre speranța revenirii la pace.
„Acum 35 de ani, această zi a venit. Și ziua în care va fi pace în Ucraina va veni”, a declarat liderul de la Kiev, exprimându-și speranța într-o Ucraină pașnică, „care a rezistat, și-a păstrat identitatea și independența”.
Mai multe detalii și declarațiile politicienilor – în reportajul Sor TV.
Punctul internațional de trecere „Tabaki”, de la frontiera Ucrainei cu Republica Moldova, a fost grav avariat în urma unui atac cu drone produs în noaptea de 20 spre 21 august.
Potrivit Serviciului de Stat de Grăniceri al Ucrainei, drone de atac de tip „Shahed” au vizat raioanele Bolgrad și Ismail din regiunea Odesa. În urma atacului a fost lovită infrastructura punctului de trecere „Tabaki”, fiind avariate clădiri și alte construcții. La fața locului au izbucnit incendii, care au fost ulterior localizate de serviciile de urgență.
Din cauza pagubelor provocate, trecerea persoanelor și a mijloacelor de transport prin punctul „Tabaki” a fost temporar suspendată. Autoritățile ucrainene au informat partea moldovenească despre situație, iar fluxul de călători și mijloace de transport este redirecționat către alte puncte de trecere a frontierei.
Autoritățile recomandă călătorilor să țină cont de restricții atunci când își planifică deplasările prin această zonă a frontierei moldo-ucrainene.
România a doborât pentru a doua zi consecutiv o dronă care i-a încălcat spațiul aerian. După incidentul de vineri, un nou aparat de zbor fără pilot a fost interceptat și distrus sâmbătă dimineață de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române.
Potrivit autorităților, în ambele cazuri dronele au fost detectate de sistemele de supraveghere, iar aeronavele de luptă au intervenit pentru neutralizarea lor în zone nelocuite, fără a fi înregistrate victime sau pagube materiale.
Cele două incidente consecutive evidențiază consolidarea măsurilor de apărare a spațiului aerian al României și reacția rapidă a forțelor militare în fața unor potențiale amenințări. Între timp, investigațiile privind originea și caracteristicile dronelor continuă.
Urmăriți reportajul video
Alertă în această dimineață în Galați, după ce o dronă s-a prăbușit într-o zonă locuită. Autoritățile au intervenit de urgență, iar perimetrul a fost securizat.
Potrivit informațiilor oficiale, specialiști ai Ministerul Apărării Naționale, împreună cu echipe ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații, au constatat că aparatul de zbor ar putea avea la bord o încărcătură explozivă.
În aceste condiții, autoritățile au dispus evacuarea preventivă a populației pe o rază de aproximativ 200 de metri. În total, 217 persoane au fost scoase din zona de risc, fie prin autoevacuare, fie cu sprijinul echipelor de intervenție.
Un număr de 11 persoane, cu probleme medicale sau greu deplasabile, au fost transportate cu ambulanțe SMURD și autospeciale pentru victime multiple, în condiții de siguranță.
Pe durata intervenției, peste 110 locuințe au rămas sub supravegherea forțelor de ordine, iar furnizarea gazelor naturale în zonă a fost sistată, ca măsură suplimentară de prevenție. De asemenea, populația a fost avertizată printr-un mesaj RO-Alert.
Între timp, echipele specializate continuă verificările la fața locului și pregătesc ridicarea fragmentelor de dronă. Acestea urmează să fie transportate într-o zonă sigură, unde vor fi distruse controlat, conform procedurilor legale.
Autoritățile române au condamnat incidentul, subliniind că astfel de acțiuni reprezintă o amenințare la adresa securității regionale și a stabilității în zona Mării Negre.
Intervenția este în desfășurare, iar cetățenii sunt îndemnați să respecte indicațiile oficiale și să se informeze doar din surse sigure.
Pagina 1 din 7