Localnicii spun că în ogradă am fântână cu pompă. În două săptămâni scoteam 5 litri de kerosen, iar vecinul tone. Aduceam apa de la moș Anton Dudcovici. Era o apa bună,acolo nu a fost kerosen. Dar acum nici de acolo nu putem lua apă.

Satul mai are în prezent ,doar o fântâna cu apa bună de băut si aproximativ 100 din care ,localnicii în loc de apa scot și azi kerosen. Trei fântâni publice ,neavând cine să le îngrijească, primăria ,s-a angajat să le dea un nou aspect. Totul a început la fântâna de pe teritoriul gimnaziului .

GALINA BURDUJA, PRIMAR AL SATULUI LUNGA: ” ..la fel era contaminată cu kerosen. Stăpânul nu mai vroia să o îngrijească /11-47/ și fântâna se ruina. Era un pericol pentru copii.Am conservat-o, totodata mi-a venit ideea acestui măr,pentru că satul a avut multe livezi sa fie o amintire și a unei fântâni ,că în sat au fost fântâni și a fost apa bună, nepoluată”.

Poluarea excesivă cu kerosen e cauzată de deversările ce au avut loc in perioada sovietica , pe teritoriul aeroportului militar .Combustibilul s-a infiltrat adânc în sol,ca ulterior , antrenat de apa de ploaie, să pătrundă în pânza freatică, de pe teritoriul satului. Potrivit primarei, specialiștii au constatat în apele subterane, o concentrație de aproximativ 500 de tone de kerosen, deja devenit un dezastru ecologic cu pericol și de extindere.

Detalii in materialul video

 Reporter Pavel Savca