De la 4 septembrie, părinții cu copii din clasa 1-9  din Soroca și din întreaga țară pot solicita indemnizația unică de 1000 de lei, Cum se acordă indemnizația și ce pași trebuie să urmeze părinții, explică șefa subdiviziunii teritoriale a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca Luadmila Dolgii

„Indemnizația, în valoare de 1000 de lei pentru fiecare copil, este achitată în baza Hotărârii Guvernului nr. 581 din 30 august 2024.” 300 DE MILIOANE DE LEI pentru toți elevii din țară.”

1 septembrie a adus emoții, bucurii și speranțe pentru elevi, părinți și profesori din întreg raionul Soroca. Prima zi de școală a fost marcată prin festivități pline de emoții, atât în municipiu, cât și în localitățile rurale.

Atmosfera a fost una de sărbătoare, unde emoțiile începutului s-au împletit cu mândria rezultatelor obținute.

Autoritățile raionale au ținut să fie alături de elevii și profesorii din mediul rural, subliniind importanța educației și a implicării comunității în formarea tinerei generații.

Prima zi de școală a adus aceeași emoție în toate localitățile raionului Soroca – de la liceele din municipiu, până la gimnaziile din sate. Pentru unii este începutul unei aventuri, pentru alții un pas spre absolvire, dar pentru toți – un nou an plin de speranțe și realizări.

Aici, polonezi, lituanieni, belaruși și tătari trăiesc împreună de generații. După aderarea Lituaniei la Uniunea Europeană, fondurile comunitare au adus nu doar infrastructură și centre culturale, ci și șansa de a păstra vie identitatea fiecărei etnii.

Maišiagala este o mica localitate situată în raionul Vilnius cu o populație de circa 1800 de persoane. 55% sunt de etnie poloneză, 25% sunt lituanieni, iar restul – belarusi, ucraineni, caraimi, tătari  și alte etnii. După aderarea Lituaniei la Uniunea Europeană reprezentanții grupurilor entice, altele decât lituanienii, au înțeles că legislația comunitară le asigură protecție și le oferă suport financiar pentru păstrarea identității naționale.

Andnej ADOMAITIS, primar, șeful Comunității poloneze,  Maišiagala: ”Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, viața unor localități precum Maishogala, a devenit mai activă. În acest timp, au fost fondate mai multe comunități, inclusiv a noastră. În 2011, am organizat o reuniune în incinta școlii noastră și am decis că trebuie să organizăm o comunitate poloneză pentru a putea profita de proiectele și finanțarea destinate comunităților etnice. Ne-am gândit atunci și la ce am avea nevoie, la ce ne-am dori să facem”.

Obținând statut juridic, comunitatea polonezilor din Maišiagala au început să aplice la diverse concursuri de granturi europene.

Andnej ADOMAITIS, primar, șeful Comunității poloneze,  Maišiagala:”Primul proiect a fost unul focusat pe dotarea tehnică a comunității noastre, adică computere, mobilier și altele. Tot ce ne-ar ajuta să începem activitatea. Apoi am aplicat la un proiect mai mare cu o sumă totală de  200 de mii de litas. Pe atunci Lituania incă nu trecuse la euro. La prima etapă de proiect am achiziționat echipamente necesară pentru a organiza concerte sau evenimente culturale în aer liber. Ce înseamnă asta? Am achiziționat o scenă, corturi, echipamente, tot ce este necesar pentru organizarea unor evenimente culturale.”

Îstoric, pământurile pe care este situată localitatea  Maišiagala au avut mai mulți proprietari, ultimii dintre ei fiind  familia contelui polonez Onufry Houvalt. În jurul anului 1806, acesta a inițiat construcția unui conac în stil classic care a fost finalizată la sfărțitul sec XIX.  După cel de-al Doilea Război Mondial, Conacul Houvalt a fost folosit pentru numeroase scopuri, iar în 2016 cu sprijin primit din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene, acesta a fost renovat și adaptat la necesitățile comunității, devenind un Centru de Meșteșuguri și Cultură.

Irina WASILEVSKA, directoare, Centrul de Meșteșuguri și Cultură, Maišiagala: ”Aici puteți vedea cum se făceau vasele de ceramică înainte, atunci când lutul era prelucrat manual. Era frământat, I se dădea forma și era ars. Acum totul este automat. Acum avem excursii și ateliere unde copiii învață să facă lucruri din ceramică. După ce au sculptat, se pornește cuptorul. Temperatura poate atunge până la 2000 de grade. Este un cuptor adus de la Berlin. După aceasta obiectele sunt glazurate și sunt puse dinnou la cuptor. ”

Directoarea Irina Wasilevska, ne-a spus că directoare Centrul de Meșteșuguri din Maišiagala își propune să păstreze tradițiile, obiceiurile și practicile vechi ale polonezilor din regiunea Vilnius, prin revitalizarea lor constantă. În acest scop sunt desfășurate lecții, ateliere și alte activitățile educaționale care sunt adresate atât copiilor, cât și adulților.

Irina WASILEVSKA, directoare, Centrul de Meșteșuguri și Cultură, Maišiagala:”O săptămâna înainte de Paște, Isus este salutat peste tot cu bucurie și cu asemenea ”Palmieri”. Palmierii noștri sunt făcuți din plantele pe care le adunăm pe câmpurile noastre. Ele sunt colorate cu vopsele natural preparate din mușchi, coajă de stejar, culoarea albastră o obținem din albăstrele. Apoi fiecare  îmbină plantele și decorează palmierii după bunul său plac. De cele mai deseori este folosit inul.  Pe la noi se spune , spun ei, aduce pace, sănătate, bucurie, căldură și aproape peste tot punem acest In. Se spune chiar că e bine să-l avem acasă.”

Comunitatea Maišiagala implementează multe proiecte interesante. Unul dintre acestea este înființarea Clubului Gospodinelor care sunt foarte populate în localitățile din Polonia. Apropo, bucătăria a fost dotată cu cele necesare tot cu bani din proiecte europene.

Andnej ADOMAITIS, primar, șeful Comunității poloneze,  Maišiagala:”Programul a inclus și un curs de bucătari. Au venit profesioniști care au învățat gospodinele să prepare diverse bucate din pește și din carne. Apoi au învățat cum trebuie să fie deservită corect o masă de sărbătoare, unde este locul fiecărui vas sau tacâm. După care fiecare familie a trebuit să prezinte specialitatea casei.”

Un alt conac al nobililor polonezi a fost restaurant și transformat în Centru cultural este cel din Glitiškės. În total, costurile pentru renovarea lui Un total dau constituit peste 3 milioane 200 de mii de euro. Aproximativ 1 milion 700 de mii au fost bani alocați din bugetul municipal, 500 de mii de euro – din bugetul de stat, iar peste 1 milion de euro a oferit din fondurile europene.

Alina KOSTIUŠCEVENE, administrator, Centru de Cultură, Glitiškės: ”Acesta este probabil în present cel mai mare și mai frumos conac din zona noastră. Și, prin urmare, este folosit nu doar de locuitorii comunității noastre, ci și de administrația locală și alte organizații de stat care vin aici, pentru a organiza conferințe, traininguri, seminare. De asemenea, avem aici un muzeu, o bibliotecă, o clasă de informatică, un atelier de ceramic unde sunt desfășurate diverse activități pentru copii și adulți. Aici sunt organizate diverse evenimente culturale de talie internațională, la care vin oaspeți din Letonia, Polonia și din țările vecine. Conacul nostru este acum inclus și în circuitul turistic al regiunii noastre.

În toate localitățile unde locuiesc compact comunitățile de polonezi, pe lângă liceele cu predare în limba lituaniană funcționează funcționează și cele cu studiere în limba poloneză. Ana Matveiko, poloneză de origine, consilieră pe proiecte și investiții la Consiliul rational Vilnius, ne-a spus că, în cadrul politicilor europene de incluziune există mai multe programe care au scopul șă consolideze comunitățile înclusiv pe dimensiunea etnică și culturală.

Ana MATVEIKO, consilieră pe proiecte și investiții la Consiliul rational Vilnius:”Printre inițiativele focusate pe integrarea minorităților naționale în societate sunt proiecte precum InterEk. Interreg este o cooperare transfrontalieră, pe care o desfășurăm preponderant cu polonezii. Mai există programe, precum cele destinate Regiunii Mării Baltice, unde organizăm diverse proiecte cu estonieni, letoni, polonezi. Proiecte Interreg sunt mici, de circa 50 de mii fiecare, dar acestea contribuie mult la integrare: ei vin la noi, noi mergem la ei.”

De la roboți industriali de ultimă generație până la programe de studii create împreună cu marile companii, Universitatea Tehnică Vilnius Tech este un laborator al viitorului pentru Lituania. Aici, studenți din peste 20 de țări învață nu doar teorie, ci și practică, lucrând cot la cot cu specialiști din industrie. Sprijinul european și parteneriatele cu mediul de afaceri au transformat universitatea într-un centru de inovație și talente. Pentru Moldova, modelul Vilnius Tech arată cum educația modernă și colaborarea cu sectorul privat pot accelera dezvoltarea economică și integrarea europeană.

Deși a fost fondată în 1956, Universitatea Tehnică Vilnius-Tech
este astăzi una dintre cele mai prestigioase și mai performante instituții de învățământ nu doar din Lituania, ci și din regiune. În present aici își fac studiile circa 9000 de studenți, dintre care a cincea parte sunt internaționali veniți din peste 20 de țări. Programele educaționale și de cercetare sunt aliniate cu prioritățile naționale și europene — digitalizare, tranziție verde, inovație.

Milena Serjanti, Șef Centru pentru Parteneriat Strategic, Vilnius Tech: ”9 din 11 facultăți la Universitatea noastră sunt conectate la inginerie. Și, așa cum Intelegența Artificială și sferele tehnologice în Lituania, dar și în întreaga lume, se dezvoltă în ritm accelerat, ingineria constituie știința de bază. Cei care obțin studii în inginerie se adaptează mai usor la cerințele pieții”.

Pentru a răspunde cerințelor unei economii în continuă schimbare, VILNIUS TECH colaborează îndeaproape cu mediul de afaceri, iar programele de studii sunt elaborate de comun acord cu angajatorii și experți internaționali. Cursurile pun accent pe gândire antreprenorială, digitalizare și inovație. Experiența practică este o componentă foarte relevantă a procesului de studii, iata de ce Universitatea Vilnius Tech are un Centru de Transfer Tehnologic, care este dotat cu echipamente de ultima generație produse în întreaga lume.

Mantus Makulavicius, Șef Laboratoare de Mecatronică și Robotică: ”Avem roboți noi de la producători globali, de exemplu, de la Yaskawa Motoman din Japonia, KUKA, ABB din Germania și avem roboți mobili din Franța. La noi vin foarte mulți studenți prin Erasmus, din Germania, Spania, Italia, Franța, fiindcă aici, în comparație cu multe universități din Occident, programele noastre includ foarte multe ore practice.”

Importante sunt și programele de mentorat și de burse oferite de companiile lituaniene, dar și cele cu investiții străine.

Milena Serjanti, Șef Centru pentru Parteneriat Strategic, Vilnius Tech: ”Companiile străine care activează în Lituania sunt în căutare de talente, iată de ce investesc mult în infrastructura Universității. Aș putea menționa că, în 2024, doar mediul de afaceri a alocat pentru burse un sfert de million de euro”.

Transformarea universității a fost posibilă și datorită sprijinului Uniunii Europene. Programe precum Erasmus+ sau Fondul pentru Redresare și Reziliență au susținut internaționalizarea, digitalizarea și reforma sistemului de învățământ superior din Lituania.