Ce înseamnă integrarea europeană pentru Republica Moldova, ce schimbări ar putea aduce în viața oamenilor și cine poate garanta securitatea țării? Acestea au fost câteva dintre subiectele abordate în cadrul unei întâlniri desfășurate la Palatul Culturii din Soroca, la care au participat primari din localitățile raionului, reprezentanți ai serviciilor desconcentrate din teritoriu și experți în domeniul integrării europene.
Întâlnirea a fost organizată cu implicarea Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, condus de Veaceslav Burlacu, și s-a înscris în campania națională „Dialoguri prin Moldova”.
Mariana Țurcan, expertă în cadrul Biroului pentru Integrare Europeană, a explicat etapele procesului de aderare la Uniunea Europeană, reformele necesare și oportunitățile pe care integrarea le-ar putea oferi comunităților locale. Discuțiile au vizat inclusiv accesarea fondurilor europene, dezvoltarea infrastructurii și reorganizarea administrației publice locale.
Dialogul nu s-a limitat însă la prezentarea avantajelor integrării europene. În interviul acordat Sor TV, Mariana Țurcan a fost întrebată și despre îndoielile generațiilor care au trăit în perioada sovietică, atunci când oamenilor li se promitea construirea unei societăți mai bune. Ce garanții există că promisiunile actuale, legate de integrarea europeană, nu vor rămâne, la rândul lor, neîmplinite?
Un alt subiect important l-au constituit unitatea și securitatea Republicii Moldova. Oazu Nantoi a răspuns întrebărilor privind situația din Găgăuzia, conflictul transnistrean și provocările pe care acestea le reprezintă pentru viitorul european al țării.
Deputatul Ion Chicu anunță că va insista în Parlament asupra unor amendamente la politica fiscală pentru anul 2027, care vizează sectorul bancar și restricțiile aplicate cetățenilor la procurarea bunurilor imobile cu bani în numerar.
Unul dintre amendamente prevede majorarea impozitului pe profitul băncilor până la 24%. Chicu consideră insuficientă cota propusă de autorități și contestă argumentele potrivit cărora o impozitare mai mare ar putea afecta capacitatea băncilor de a se capitaliza.
În acest context, deputatul a readus în discuție și facilitățile fiscale acordate în cazul programelor prin care angajații unor societăți pe acțiuni sunt remunerați inclusiv prin acțiuni. Chicu a susținut anterior că unele dintre modificările fiscale adoptate în 2024 ar fi avantajat inclusiv familia fostului premier Dorin Recean, făcând referire la acțiuni primite de soția acestuia în cadrul unui program de stimulare al unei bănci comerciale.
Dorin Recean a respins acuzațiile, afirmând că beneficiarii programului au achitat impozitele și că modificările legislative ulterioare nu au influențat instrumentele financiare acordate anterior.
Cel de-al doilea amendament invocat de Ion Chicu se referă la restricțiile privind procurarea locuințelor și a altor bunuri imobile cu bani în numerar. Parlamentarul susține că actualele reguli limitează posibilitatea cetățenilor de a-și utiliza economiile și afirmă că autoritățile ar trebui să identifice alte mecanisme de combatere a banilor de proveniență ilegală.
Chicu spune că va insista ca ambele amendamente să fie examinate și supuse votului în Parlament. Potrivit deputatului, votul majorității va arăta dacă aceasta este dispusă să modifice actualele reguli privind sectorul bancar și procurarea bunurilor imobile de către cetățeni.
Urmăriți în materialul video declarația deputatului Ion Chicu și argumentele prezentate în susținerea amendamentelor.
Republica Moldova ar putea renunța la actuala împărțire în 32 de raioane. Guvernul a prezentat conceptul reformei administrației publice locale, care prevede crearea a trei regiuni – Nord, Centru și Sud. Soroca ar urma să facă parte din Regiunea Nord, cu sediul administrativ la Bălți.
Potrivit conceptului prezentat, reforma ar presupune mai puține competențe la nivelul doi al administrației publice, iar o parte dintre atribuțiile și bunurile gestionate în prezent de raioane ar urma să fie transferate primăriilor.
În cazul Sorocii, reprezentanții Guvernului au dat asigurări că reorganizarea nu ar trebui să însemne mutarea serviciilor existente la Bălți. „Dacă merge la Soroca, va continua să meargă la Soroca”, a declarat premierul Vasile Tofan, precizând că serviciile trebuie să rămână cât mai aproape de cetățeni.
Muzeele, școlile sportive, taberele pentru copii, terenurile sportive, casele de cultură și alte instituții aflate în prezent în administrarea raioanelor ar urma să treacă în administrarea primăriilor orașelor care sunt acum centre raionale.
Și serviciile administrative ar urma să rămână în teritoriu. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a oferit exemplul unui antreprenor din Soroca, menționând că acesta nu ar trebui să se deplaseze la Bălți pentru a beneficia de serviciile oferite în prezent la nivel raional.
Noile regiuni ar urma să se ocupe în principal de coordonare, dezvoltare regională și proiecte care implică mai multe localități, inclusiv în domeniul drumurilor, aprovizionării cu apă sau gestionării deșeurilor.
Deocamdată este vorba despre un concept. Guvernul urmează să discute propunerile cu reprezentanții administrației publice locale și să pregătească pachetul legislativ și planul de tranziție.
Dacă reforma va fi aprobată în forma prezentată, raionul Soroca ar urma să dispară ca unitate administrativ-teritorială de nivelul doi, iar municipiul Soroca să facă parte din viitoarea Regiune Nord.
Ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a comentat, într-un interviu acordat Sor TV la Soroca, două dintre subiectele care au provocat în ultima perioadă divergențe între Chișinău și Moscova – organizarea alegerilor pentru Duma de Stat în regiunea transnistreană și incidentele cu drone în spațiul aerian al Republicii Moldova.
Referindu-se la scrutinul organizat în regiunea transnistreană, diplomatul rus a comparat situația cu participarea cetățenilor moldoveni care dețin și cetățenia română la alegerile din România. Ozerov a susținut că cetățenii ruși din regiune au dreptul să-și exprime opțiunea electorală și a calificat divergențele apărute în jurul acestui subiect drept un conflict „creat artificial”.
Autoritățile de la Chișinău au o poziție diferită. Ministerul Afacerilor Externe a condamnat organizarea scrutinului rus în regiunea transnistreană fără consimțământul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, considerând-o o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a țării.
În ceea ce privește incidentele cu drone, Oleg Ozerov a declarat că, în opinia sa, nu au fost prezentate suficiente dovezi privind originea aparatelor. Totodată, ambasadorul a spus că nu exclude ca unele dintre drone să fie rusești, dar a susținut că acestea nu ar avea drept scop atacarea Republicii Moldova.
Declarațiile au fost făcute la Soroca, unde ambasadorul Federației Ruse a participat la Festivalul Etniilor 2026.
Urmăriți în materialul video declarațiile lui Oleg Ozerov și contextul prezentat de Sor TV.
Consilierii municipali din Soroca s-au întrunit joi, 24 septembrie 2026, într-o ședință extraordinară. Pe ordinea de zi s-au aflat mai multe proiecte ce țin de bugetul municipiului, patrimoniul public, terenuri și activitatea administrației locale.
Ședința a început cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Ioan, Arhiepiscop de Soroca și Drochia. În cadrul reuniunii, acestuia i-au fost înmânate diploma și panglica de „Cetățean de Onoare al municipiului Soroca”, titlu conferit anterior prin decizia Consiliului Municipal.
Printre principalele subiecte examinate s-au numărat executarea bugetului Primăriei pentru primul semestru al anului 2026 și modificarea bugetului pentru anul curent.
Consilierii au examinat și proiectul privind asocierea municipiului Soroca cu alte unități administrativ-teritoriale pentru constituirea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Soroca”, precum și mai multe chestiuni referitoare la patrimoniul municipal, terenuri și expunerea unor bunuri imobile la licitație.
Sor TV a transmis integral ședința. Înregistrarea video poate fi urmărită pe pagina noastră web.
Pagina 451 din 664