Din 1 ianuarie, salariul minim pe care trebuie să-l plătească angajatorii nu poate fi mai mic de cinci mii de lei, doar că, în goană după încasări, la buget statul alimentează și anumite scumpiri, relatează tv8.md.
Potrivit Legii Bugetului, salariul minim pe economie crește de la patru la cinci mii de lei. Asta înseamnă că, oficial, niciun patron nu are dreptul să-și remunereze angajații cu plăți lunare sub acest plafon. Dintre toți bugetarii, cei mai norocoși sunt profesorii. Salariile cadrelor didactice, cresc cu 15%, deși sindicatele din educație au insistat pe o majorare de minim 20 la sută. Totuși, în bani, efortul financiar este de un miliard de lei, doar în 2024 și vizează peste 50 de mii de moldoveni.
Femeile care au născut după miezul nopții trebuie să știe că vor beneficia de o indemnizație unică de 20 de mii de lei, aproape dublu față de cât a fost în anul trecut.
Anul Nou nu vine nici pe departe cu majorări de salarii pentru toți, în schimb aduce scumpiri care să ne vizeze pe toți. Din 1 ianuarie a intrat în vigoare accize majorate la carburanți, în special la importurile de benzină.
Acciza pentru importul unei tone de benzină a crescut de la 7.700 de lei până la 8.800. În cazul motorinei, de la 3.200 la 3.500.
Țigările și alte produse din tutun se vor scumpi și ele urmare a majorării accizei de import cu 10 la sută.
Locuitorii satului Căplani din raionul Ștefan Vodă și-au unit eforturile pentru a deschide „Porțile Raiului” - un centru turistic care acum e cartea de vizită a satului. Au explorat potențialul unor izvoare istorice descoperite în anii 1450, care au fost lăsate de izbeliște ani la rând. Curățarea zonei a permis amenajarea unui parc de odihnă cu bănci, teren de joacă și două bazine cu apă caldă. Astfel, zona a devenit rapid un loc de întâlnire pentru săteni și un punct de atracție pentru vizitatori străini.
Primăria satului Căplani, raionul Ștefan Vodă a fost desemnată câștigătoare a competiției ,,Moldova Eco Energetică 2023” la categoria ,,Cel mai bun proiect în domeniul energiei termice regenerabile în clădirile publice – colectoare solare geotermale, aerotermale și biocombustibili”.
Claudia Voloh, angajată Primăria Căplani: „Totul a început de la o gunoiște, iar cu 5 ani în urmă, aici era un dezastru. Am curățat zona împreună cu elevii de la școala din sat, dar au venit în ajutor și alți săteni. E foarte frumos aici, iar în special vara, lumea vine și se odihnește. Vin și cei din satele învecinate: Olănești, Caragasani, Vulcănești, Palanca, Tudora, Crocmaz și altele. Mai ales bunici cu copilași vin la bazinele acestea. La noi e fără plată, iar aceasta cred că tot influențează alegerea.”
Demonstrând o utilizare inteligentă a energiei regenerabile, încălzirea bazinelor cu ajutorul a 300 de tuburi solare, care generează energie termică, le-a permis sătenilor nu doar să valorifice mai mult frumusețea naturală din zonă, dar a și pus localitatea pe harta destinațiilor turistice din țara noastră. Proiectul a luat viață în anul 2022, iar eficiența și economiile semnificative pot fi resimțite deja în bugetul localității.
Valeriu Tabunșcic, primarul satului Căplani: „În acest centru turistic noi am creat 100 de locuri de odihnă. Am hotărât să facem și două piscine unde să se poate distra și copiii. Apa vine de la izvoare și este rece și atunci s-a pus întrebarea cum să facem ca să fie caldă?! Am implementat prin AIPA un proiect de 270 de mii de lei, care ne-a permis să instalăm tuburi solare. Apa de la izvoare merge prin tuburi solare, se duce în prima piscină, apoi în a doua și ea e caldă, chiar fierbinte. Astfel, am rezolvat problema! Cheltuielile au fost efectuate la prima etapă, când au fost procurate tuburile solare pentru cele două piscine. Acum, întreținerea lor nu ne costă nimic.”
Tehnologiile moderne, dar și economiile generate au inspirat autoritățile locale din Căplani pentru a continua îmbunătățirile din acest centru de agrement, dar și pentru localitate.
Valeriu Tabunșcic, primarul satului Căplani: „Sătenii vor ca să fie aici tot timpul lumină. Tineretul vine și noaptea. Iar noi ne gândim să punem panouri solare pentru iluminarea de noapte. Astfel, energia care se cheltuie, inclusiv la „Casa meșterului popular” și la „Casa muzeu” atunci când facem bucate, să fie de la panourile fotovoltaice. Da, e o poveste, dar e o realitate plăcută.”
Din 2024, antreprenorii vor prezenta mai puține rapoarte. Vor fi eliminate 15 rapoarte din cele 92 percepute de Biroul Național de Statistică și Serviciul Fiscal de Stat. Altele nouă vor fi digitalizate, iar 14 vor fi simplificate semnificativ, fiind redus conținutul acestora. Despre aceasta a anunțat vicepremierul Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cadrul unei conferințe de presă.
„O să economisim 684 de mii de ore de muncă și 68 de milioane de lei în fiecare an. Și mai există spațiu de optimizare. În anul 2024 vom continua acest efort. Dacă în Estonia este posibil ca un antreprenor mic în special să aibă un singur raport anual, înseamnă că acest lucru este posibil și la noi. Astfel, nu numai că sprijinim antreprenorii în creșterea afacerilor, dar și contribuim la constituirea unei economii de încredere, cinstită și durabilă”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Ministru a mai menționat că peste 90% din toți cei puțin peste 4 mii de deținători de patentă au tranzitat la activitate independentă sau la regim de SRL. Până în prezent, au fost emise circa 2 milioane de bonuri fiscale în sumă totală de peste 325 de milioane de lei.
„Partea cea mai importantă o reprezintă anume acești 325 de milioane de lei pe care i-am scos din tenebră și i-am adus în economia oficială. Am fiscalizat în doar câteva luni peste 325 de milioane de lei, care sunt acum parte din economia oficială. Și aici spațiu mai este, o să continuăm să asigurăm această conformare, pentru că toți trebuie să fie egali. Și consumatorii trebuie să aibă dreptul de a avea o minimă protecție sub forma acestui bon fiscal”, a declarat Dumitru Alaiba.
Amintim că de la 1 iulie toți deținătorii patentei de întreprinzător au fost obligați de lege să tranziteze spre activitatea independentă și să ofere cumpărătorilor bon fiscal. Cheltuielile necesare procurării aparatului de casă sau reamenajării spațiului comercial sunt compensate de către stat. Valoarea compensațiilor alocate este de 23 de milioane de lei.
Două segmente de drum din Republica Moldova au intrat în rețeaua trans-europeană de drumuri, asta după ce țara noastră a semnat Memorandumul de înțelegere la nivel înalt cu Uniunea Europeană.Anunțul a fost făcut de Andrei Spînu, Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Moldova, pe pagina sa de Facebook.
Asta înseamnă că două segmente de drum R7 ( Soroca-Drochia-Costești, frontieră cu România) și R30 (Anenii Noi-Căușeni-Ștefan Vodă, frontieră cu Ucraina) au intrat să facă parte din rețeaua trans-europeană de drumuri. La fel, tronsoanele de cale ferată Chișinău-Căinari – Basarabeasca și Bălți -Ocnița vor fi parte a rețelei transeuropeane de transport.
De menționat că rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) este un proiect al Uniunii Europene ce prevede crearea unei rețele complete de transport auto, feroviar și naval. Rețeaua urmează să conecteze pe teritoriul Uniunii Europene infrastructura de transport, telecomunicații și energie a statelor membre.
Șoferii vor scoate mai puțini bani din buzunar pentru carburanți. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat noile prețuri la carburanți pentru vineri, 15 decembrie. Astfel, benzina va costa cu 12 bani mai puțin, iar motorina va fi mai ieftină cu 14 bani.
Prin urmare, benzina va ajunge să coste la pompă 22 de lei și 61 de bani, iar un litru de motorină va fi comercializat cu 20 de lei și 73 de bani.
Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pe parcursul ultimei săptămâni se atestă o scădere constantă a prețurilor la carburanți la bursele internaționale, fapt care se reflecta și în prețurile la pompă calculate de ANRE.
Pagina 511 din 612