Un grav accident feroviar s-a produs miercuri, 28 octombrie, în Spania, unde două trenuri de mare viteză s-au ciocnit în provincia Toledo. Potrivit celui mai recent bilanț disponibil, cel puțin 68 de persoane au murit, iar zeci au fost rănite.
Accidentul a avut loc în apropierea localității Urda, pe linia feroviară Madrid–Sevilla. Un tren al companiei Renfe a lovit din spate un alt tren, aparținând operatorului Iryo, care staționa pe aceeași linie. În urma impactului, mai multe vagoane au deraiat, unele prăbușindu-se de pe terasament.
În cele două trenuri se aflau peste 540 de pasageri. La fața locului au intervenit numeroase echipaje de salvare, pompieri și personal medical.
Potrivit informațiilor preliminare, accidentul ar fi fost precedat de o defecțiune a sistemului de siguranță feroviară. Autoritățile investighează circumstanțele în care unul dintre trenuri a primit permisiunea de a-și continua deplasarea, deși linia era ocupată.
Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a anunțat trei zile de doliu național. Circulația trenurilor de mare viteză între Madrid și Andaluzia a fost suspendată.
Este a doua tragedie feroviară majoră din Spania în acest an, după accidentul din ianuarie, soldat cu 46 de morți.
VIDEO: Imagini de la locul tragediei.
Mișcarea de opoziție „Lista Studenților” a obținut peste 50% din voturi la alegerile parlamentare anticipate din Serbia, desfășurate pe 25 octombrie 2026, potrivit proiecțiilor electorale. Formațiunea fostului președinte Aleksandar Vučić a suferit o înfrângere, pe care acesta a recunoscut-o înainte de anunțarea rezultatelor definitive.
Succesul electoral vine după aproape doi ani de proteste studențești, declanșate de tragedia din noiembrie 2024, când prăbușirea unei copertine la gara din Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane.
Manifestațiile, pornite din revendicarea adevărului și a responsabilității pentru tragedie, s-au transformat treptat într-o amplă mișcare civică împotriva corupției, lipsei de transparență și concentrării puterii politice.
Combaterea corupției, independența justiției și democratizarea instituțiilor au devenit principalele obiective ale „Listei Studenților”. Spre deosebire de partidele tradiționale, mișcarea nu și-a construit mesajul în jurul unei orientări geopolitice ferme, prooccidentale sau prorusești, ci a pus accentul pe problemele interne ale societății și responsabilitatea guvernării.
Victoria studenților sârbi intervine într-un context european în care tinerii contestă tot mai activ practicile politice tradiționale. Protestele din Franța și mobilizările civice din alte țări reflectă dorința noii generații de a participa mai activ la viața politică.
În Serbia, această mobilizare a depășit etapa protestelor de stradă și s-a transformat într-o forță electorală care, potrivit rezultatelor preliminare, a obținut majoritatea parlamentară.
Exemplul Serbiei arată că revendicările privind corupția, transparența și democrația pot deveni factori decisivi ai schimbării politice, fără ca disputele geopolitice să domine agenda publică.
Germania, Rusia și România se află în centrul unor evoluții politice importante, marcate de rezultate electorale, schimbări în raportul de forțe și negocieri pentru formarea unui nou guvern.
În Germania, alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Occidentală au adus un rezultat dificil pentru creștin-democrații cancelarului Friedrich Merz. CDU a înregistrat cel mai slab rezultat al său la un scrutin regional în acest land și nu a reușit să treacă pragul electoral de cinci la sută. În același timp, Alternativa pentru Germania, AfD, și-a consolidat poziția.
Rezultatul scrutinului sporește presiunea politică asupra cancelarului Friedrich Merz și asupra coaliției aflate la guvernare.
Alegeri parlamentare s-au desfășurat și în Rusia. După numărarea a peste 95 la sută dintre voturi, partidul Rusia Unită, care îl susține pe președintele Vladimir Putin, acumulase aproximativ 58 la sută din sufragii și era creditat cu 355 dintre cele 450 de mandate din Duma de Stat. Rezultatul îi permite formațiunii să-și păstreze majoritatea constituțională.
Scrutinul s-a desfășurat într-un mediu politic puternic controlat și a inclus votarea organizată de autoritățile ruse și în teritoriile ucrainene ocupate. Uniunea Europeană a declarat că nu recunoaște organizarea alegerilor rusești în aceste teritorii.
În România, atenția este concentrată asupra formării unui nou guvern. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan candidat pentru funcția de prim-ministru.
Premierul desemnat trebuie să prezinte Parlamentului programul de guvernare și componența viitorului Cabinet și să obțină votul de încredere al legislativului. Negocierile politice continuă, în condițiile în care formarea unei majorități parlamentare rămâne principala miză.
Astfel, evoluțiile din Germania, Rusia și România conturează o perioadă intensă pe scena politică internațională, cu rezultate electorale și negocieri care pot influența direcția politică a celor trei state.
Ucraina marchează astăzi, 24 august, 35 de ani de la proclamarea independenței. Pentru al cincilea an consecutiv, sărbătoarea națională este celebrată în condițiile războiului cu Federația Rusă.
Cu această ocazie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a mers la Kiev, unde a participat la manifestările dedicate Zilei Independenței Ucrainei. Șefa statului i-a conferit președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova.
La Chișinău, clădirea Parlamentului a fost iluminată în culorile albastru și galben ale drapelului ucrainean. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a transmis un mesaj de felicitare poporului ucrainean. Gestul de solidaritate a provocat însă și reacții critice în mediul online.
Și fostul președinte Igor Dodon i-a felicitat pe cetățenii Ucrainei, punând însă accent și pe o altă semnificație a zilei de 24 august. El a amintit că se împlinesc 82 de ani de la ceea ce numește „eliberarea Moldovei de sub ocupația fascistă”, în urma Operațiunii Iași–Chișinău din 1944, afirmând că aproximativ 40 la sută dintre militarii participanți la lupte erau ucraineni.
În mesajul său de Ziua Independenței, Volodîmîr Zelenski a vorbit despre cei 35 de ani de independență, despre războiul care continuă și despre speranța revenirii la pace.
„Acum 35 de ani, această zi a venit. Și ziua în care va fi pace în Ucraina va veni”, a declarat liderul de la Kiev, exprimându-și speranța într-o Ucraină pașnică, „care a rezistat, și-a păstrat identitatea și independența”.
Mai multe detalii și declarațiile politicienilor – în reportajul Sor TV.
Punctul internațional de trecere „Tabaki”, de la frontiera Ucrainei cu Republica Moldova, a fost grav avariat în urma unui atac cu drone produs în noaptea de 20 spre 21 august.
Potrivit Serviciului de Stat de Grăniceri al Ucrainei, drone de atac de tip „Shahed” au vizat raioanele Bolgrad și Ismail din regiunea Odesa. În urma atacului a fost lovită infrastructura punctului de trecere „Tabaki”, fiind avariate clădiri și alte construcții. La fața locului au izbucnit incendii, care au fost ulterior localizate de serviciile de urgență.
Din cauza pagubelor provocate, trecerea persoanelor și a mijloacelor de transport prin punctul „Tabaki” a fost temporar suspendată. Autoritățile ucrainene au informat partea moldovenească despre situație, iar fluxul de călători și mijloace de transport este redirecționat către alte puncte de trecere a frontierei.
Autoritățile recomandă călătorilor să țină cont de restricții atunci când își planifică deplasările prin această zonă a frontierei moldo-ucrainene.
Pagina 652 din 664