Politic

Premierul Dorin Recean a îndemnat cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot să participe la alegerile prezidențiale și la referendumul republican constituțional care vor fi organizate în țara noastră în această duminică, pe 20 octombrie. Șeful Guvernului a precizat că „este foarte important să participăm la acest exercițiu democratic”.

„Încep cu un îndemn - pe 20 octombrie să ieșim la vot cu toții. Acesta este exercițiul cel mai important într-o democrație. Neapărat fiecare dintre noi să meargă la vot, să încurajeze și pe toți ceilalți să o facă. Să mergem la vot, să solicităm câte două buletine: unu pentru referendum, unu pentru prezidențiale, și să votăm. Este foarte important să participăm la acest exercițiu democratic”, a afirmat Dorin Recean la începutul ședinței de astăzi a Guvernului. 

Pe 20 octombrie, cetățenii care vor merge să-și exercite dreptul la vot vor primi câte două buletine: unul pentru alegerile prezidențiale, unde vor putea să pună ștampila în dreptul unuia dintre cei 11 candidați înregistrați de Comisia Electorală Centrală, și unul pentru referendumul republican constituțional, unde vor trebui să aleagă una dintre opțiunile de vot DA sau NU, răspunzând la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Studenții și elevii cu drept de vot, care nu au reușit să se înregistreze la locul de reședință sau cel temporar în localitatea unde învață, vor avea posibilitatea să voteze la orice secție deschisă în localitatea unde își fac studiile. Informația a fost anunțată de Comisia Electorală Centrală. Potrivit informațiilor, va fi necesar să se prezinte un act de identitate și o legitimație de student sau elev în cadrul instituției de învățământ în care învață. Aceștia vor fi incluși într-o listă suplimentară.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor avea loc pe 20 octombrie. În aceeași zi, în țară va avea loc un referendum, la care cetățenii vor fi întrebați dacă susțin modificarea Constituției în scopul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Potrivit informațiilor oferite de Comisia Electorală Centrală (CEC), buletinul de vot pentru referendumul constituțional din Republica Moldova le va permite cetățenilor să decidă asupra unei modificări fundamentale a Constituției. Alegătorii vor pune ștampila cu inscripția „Votat” în unul dintre cele două cercuri, având două opțiuni: „DA” sau „NU”.

Buletinul de vot va prezenta întrebarea referitoare la modificarea Constituției pentru a permite aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire ale acestora. Noua formulare din legea supremă ar specifica că „aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabilește de Parlament prin lege organică".

În plus, proiectul de lege include un paragraf prin care tratatele și reglementările europene obligatorii ar urma să aibă prioritate în fața dispozițiilor interne care contravin acestora, însă cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Cetățenii sunt cei care vor decide asupra acestei propuneri prin vot. Dacă majoritatea va vota „DA”, atunci Parlamentul va avea prerogativa de a integra în mod organic reglementările europene în legislația națională.

Mai mult de jumătate dintre candidații la alegerile  prezidențiale din Republica Moldova, din acest scrutin, conform unei publicații de la  Europa Liberă,    dețin cetățenii străine. Printre aceștia se numără șapte candidați cu cetățenie română: Alexandr Stoianoglo, Maia Sandu, Victoria Furtună, Octavian Țîcu, Ion Chicu, Andrei Năstase și Vasile Tarlev, plus Renato Usatîi, candidat al Partidului Nostru, care deține cetățenia rusă.

Alexandr Stoianoglo și-a justificat obținerea cetățeniei române ca o „necesitate apolitică”, în timp ce Maia Sandu a menționat că aceasta reprezintă o legătură identitară, fiind un pas către integrarea europeană a Republicii Moldova. Victoria Furtună, candidată independentă, consideră că cetățenia română îi oferă anumite drepturi fără a afecta loialitatea față de Moldova. Octavian Țîcu sprijină dubla cetățenie doar în relația cu România, pe care o consideră un drept istoric al moldovenilor.

Ion Chicu, candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, a declarat anterior că a obținut cetățenia română pentru oportunitățile oferite, dar nu a detaliat recent acest subiect. Andrei Năstase și Vasile Tarlev, de asemenea cetățeni români, sunt candidați independenți sau susținuți de partide mai mici.

Renato Usatîi, deținător al cetățeniei ruse, a criticat dubla cetățenie pentru demnitari în campaniile anterioare, fără a clarifica dacă a renunțat la cetățenia rusă.

Pe de altă parte, Irina Vlah, Natalia Morari și Tudor Ulianovschi au declarat la Comisia Electorală Centrală că nu dețin cetățenia altor state. Ulianovschi a explicat că nu a obținut cetățenia română din motive practice, deși familia sa beneficiază de drepturi datorită cetățeniei soției sale.

Comisia Electorală Centrală menționează că declararea dublei cetățenii de către candidați este o formalitate fără consecințe legale, în conformitate cu legislația moldoveană, care permite deținerea cetățeniilor multiple.

La 20 octombrie vor avea loc alegerile președintelui Republicii Moldova și referendumul de aderare la Uniunea Europeană.  Echipa noastră de filmare a mers pe străzile mun. Soroca, pentru a afla care sunt așteptările cetățenilor.

Pentru scrutinul prezidențial din 20 octombrie, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 concurenți electorali. În raionul Soroca, vor activa 74 de secții de votare. 

La alegerile prezidențiale din R.Moldova și referendumul de aderare la Uniunea Europeană, în raionul Soroca vor fi deschise 74 de secții de votare. Președinții și secretarii Birourilor Electorale ale Secțiilor de Votare din raion, au fost convocați pentru a fi instruiți, dar și a primi tehnica necesară pentru buna funcționare a secțiilor de votare.

Potrivit președintei Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Soroca nr.29, cele 74 de secții de votare din raion, și-au păstrat locațiile, excepție fiind doar una.

În cadrul instruirilor, au fost prezenți și reprezentanții Inspectoratului de Poliție, dar și Direcției Situații Excepționale.

Alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional, vor avea loc pe 20 octombrie.

Circa 30 de mii de pensionari vor primi o indemnizație unică de 2300 de lei. Beneficiarii vor fi pensionarii care au un stagiu de cotizare de peste 40 de ani și au o pensie mai mică de 3300 de lei. Este vorba despre un program de plăți unice aprobat miercuri, de Guvern.

Amintim că și anul trecut, la începutul lunii decembrie, executivul a venit cu o decizie similară. Guvernul a acordat un ajutor unic pentru 67 700 de beneficiari din patru categorii vulnerabile, inclusiv pensionari.

La Festivalul Național al Mărului, desfășurat duminică la Soroca, au fost observate mai multe personalități publice. Candidații la funcția de președinte al RM, Alexandr Stoianoglo, Vasile Tarlev, Irina Vlah și Octavian Țîcu s-au numărat printre vizitatorii evenimentului. În atmosfera cântecelor folclorice, politicienii, au degustat vinul de la Soroca și bucatele tradiționale cu măr.

Candidații au ținut să reamintească și să îndemne alegătorii ca pe 20 octombrie, să se prezinte în secțiile de votare, pentru a participa la vot.

Festivalul Național al Mărului, subliniază încă o dată, importanța producătorilor agricoli și faptul că datorită merelor dulci și aromate, Moldova este cunoscută în multe colțuri ale lumii.

Care au fost scopurile, interne și externe, ale creării fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) de la înființarea căreia se îndeplinesc în curând 100 de ni? Care au  fost condițiile de existență a oamenilor din acel teritoriu? Ce moștenire a lăsat fosta autonomie pentru actuala Republică Moldova, inclusiv regiunea transnistreană controlată de mai mult timp de către un regim separatist? Despre aceste și aste aspecte ale temei au discutat participanții la dezbaterea publică „100 de ani sub semnul RASSM”, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a legat faptul constituirii RASSM de interesele URSS, promovate pe plan internaționale, care nu recunoștea unirea Basarabiei cu România din 1918.  „Trebuie să punem un accent deosebit pe faptul că în ajunul negocierilor sovieto-române de la Viena privind statutul Basarabiei, a fost creată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească printr-o rezoluție a Comitetului Executiv Central al RSS al Ucrainei din 12 octombrie 1924. Este important sa vedem de ce a fost creata aceasta republica autonoma moldovenească pe teritoriul Ucrainei. Potrivit ziarului Odesskie Izvestia, „toți moldovenii basarabeni, adică cei de pe partea dreapta a Nistrului, asupriți, privesc republica autonomă ca pe un far care răspândește lumina libertății”, afirmă expertul.

Igor Boțan a remarcat că cercetătorii, inclusiv din Federația Rusă, consideră că „această Republică Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească a fost creată pentru a înainta pretenții ulterioare României și pentru a-și impune punctul de vedere privind problema națională, având în vedere presupusa Revoluție Mondială, dar și ca mijloc de influență a Uniunii Sovietice asupra Occidentului. Numărul populației moldovenești din teritoriile care au devenit parte a MASSR nu a depășit o treime din populația autonomiei, iar influența moldovenească în regiune pe toată durata existenței statalității moldovenești a fost slabă”, a spus el

În același context, Anatol Țăranu, doctor în istorie, comentator politic; a menționat că „regimul bolșevic din Uniunea Sovietică niciodată nu a recunoscut apartenența Basarabiei la România, iar la Conferința de la Viena s-a încercat să fie promovată și mai departe această idee de apartenență a Basarabiei la Uniunea Sovietică. Sovieticii au venit cu ideea unui referendum, care trebuia să fie desfășurat în Basarabia, in ceea ce privește apartenența la un stat sau altul. România categoric a negat referendumului, din simplul motiv că pentru români, pentru Regatul român, Basarabia era pământ românesc și nu putea fi pus în discuție sub nicio formă”, a menționat Anatol Țăranu.

Potrivit lui, s-au confruntat două tendințe conceptuale referitoare la această autonomie. „Prima era așa-numita concepție românizatoare, sugerată de imigranții comuniști români, stabiliți în URSS, care considerau că Basarabia trebuie să fie sovietică, socialistă, dar pentru dânșii moldovenii reprezentau parte a poporului român, inclusiv, considerau că și Transnistria era populată de români. Pentru ei crearea autonomiei nu însemna decât un declanșator al sovietizării Basarabiei și mai departe a României”, a spus istoricul.

„Al doilea curent, moldovenizator, se axa pe ideea că moldovenii reprezintă o etnie distinctă în raport cu România. În ultimă instanță, la crearea RASSM ,a triumfat conceptul moldovenizator si RASSM a fost creată pe baza conceptului moldovenizator, în detrimentul celui românizator.” a concluzionat Anatol Țăranu.

La rândul său, Alexandru Postica, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, a scos în evidență fenomenul Marii Terori, produsa in anii 37-38, in Uniunea Sovietică, inclusiv în autonomia moldovenească, care a dus la zeci si sute de mii de victime omenești.

„Anul 1937 în RASSM este o pagină care nu a fost cercetată din motiv că nu s-a avut acces la acest teritoriu din această regiune, vorbim de Transnistria. Și totuși, cunoaștem deja câte ceva din acele realități datorită unui grup de arheologi care au reușit să identifice în Tiraspol o groapă comună, cu peste 5 mii de cadavre, care au fost executați în perioada 1937-1938. Există deja probe confirmate a modului în care persoanele erau transportate în acea zonă, legate la mâini și împușcate în cap. Am văzut poze cu cranii cu până la 12 gloanțe trase în ele. Probabil, se făcea intenționat ca să-i înfricoșeze pe alții, să le spulbere orice tendință de apărare a drepturilor”, a spus Alexandru Postica.

„Vedem că elementul de bază a fost teroarea politică și eliminarea opozanților, o rețetă testată în RASSM și utilizată mai târziu în Basarabia. Într-adevăr, aceasta autonomie a fost de fapt un laborator ideologic, care a fost lansat de către Uniunea Sovietică și care a testat în proporții cumva mai mici ce urma sa se întâmple ulterior în dreapta Nistrului, după așa-numita „reunire” a Basarabiei cu URSS. În fond, acest experiment, autonomia respectiva, a fost creată anume pentru a justifica aceasta tendință de a anexa din nou Basarabia”, a menționat el.

Alexandru Postica a opinat că acest experiment al RASSM a perpetuat în timp, doar că s-au schimbat formele și modul de represiune asupra populației locale, iar aceasta explică „acel element important în ADN-ul celor din regiunea transnistreană, care împiedică manifestări împotriva regimului de ocupație”.

Dezbaterea publică la tema „100 de ani sub semnul RASSM” este ediția a 42-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de presă IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.