Politic
Șeful Direcției juridice a Parlamentului, suspendat din funcție și cercetat pentru trădare de patrie, avea acces la toate documentele care circulă în legislativ, inclusiv la cele secrete. Despre aceasta au relatat Europei Libere subalterni ai lui Ion Creangă, deputați și surse de la Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit surselor, șeful direcției ar fi participat regulat la ședințele închise din Parlament, inclusiv cu reprezentanți ai SIS. Totodată, funcționarul avea acces la informații atribuite la secret de stat forma 1, până în ianuarie 2025. Această formă se oferă celor mai importante persoane în stat, de la președinte, spicher, deputați, prim-ministru și membri ai Guvernului până la șeful SIS, directorul CNA sau guvernatorul Băncii Naționale. Funcția lui Creangă nu se regăsește însă în lista celor cu acces la forma 1, transmite IPN.
Oameni din SIS care cunosc detalii despre modul în care Ion Creangă ar fi cooperat cu rușii susțin că, în ultima perioadă, acesta le-ar fi transmis informații ce țin de acordul de securitate și cooperare economică dintre Republica Moldova și Franța, semnat în martie, la Paris, de președinta Maia Sandu și omologul său francez, Emmanuel Macron.
Timp de mai bine de un an, SIS a monitorizat activitatea șefului Direcției juridice a Parlamentului, suspectându-l de cooperare cu serviciile de informații ruse. În ziua reținerii sale, mulți dintre subalternii săi și chiar deputați cu care lucrase au fost șocați de veste. Creangă lucrează în această direcție mai bine de 30 de ani, iar din 2009 o conduce și are în subordine peste 20 de persoane.
Președinții de Parlament din toate legislaturile de la Independență încoace se consultau cu Ion Creangă, iar proiectele deputaților nu treceau fără un aviz din partea lui. Surse din Parlament și de la Securitate au spus Europei Libere că, după reținere, directorul SIS ar fi avut o discuție cu subalternii lui Creangă. Ei au primit răspunsuri la toate întrebările lor privind acuzațiile care-i sunt aduse lui Creangă și modul în care acesta ar fi interacționat cu reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.
Deputatul Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Oazu Nantoi, care a lucrat alături de Creangă pe această platformă, a spus Europei Libere că ceea ce s-a întâmplat recent este un „război între serviciile speciale”. El îl descrie drept o persoană care avea acces la toată informația și la toate documentele care circulau în Parlament. „Era foarte competent. Deputații se consultau cu el pe chestiuni juridice ce țin de procedurile interne. El știa cum să facă un proiect de lege mai bun din punct de vedere juridic”, spune Nantoi.
Fosta deputată din partea liberal-democraților, Maria Ciobanu, spune că nu a fost surprinsă de acuzațiile aduse lui Creangă. „Am văzut cum știa să intre în grațiile tuturor spicherilor Parlamentului. Azi interpreta o lege, un amendament, o hotărâre, mâine, dacă intra un alt președinte, interpretările erau total diferite”, scrie Ciobanu într-o postare pe Facebook.
IPN © 2024 Toate drepturile rezervate. Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al IPN.
De mai bine de trei decenii conflictul transnistrean a condamnat ambele maluri ale Nistrului și, în special, malul stâng, la subdezvoltare în plan economic și social, la un nivel de trai scăzut, la libertăți fundamentale viciate, la o lipsă de coeziune socială și la izolarea internațională din care, se pare că, încă nu există o ieșire. În aceste condiții aprecierea de conflict „blestemat” este tocmai potrivită pentru esența conflictului înghețat de pe malurile Nistrului, dar și pentru toate celelalte conflicte de același gen. Despre fenomenul conflictelor înghețate în spațiul post-sovietic în ansamblu, despre cauzele generale, trăsăturile comune, dar și despre modalitățile de soluționare au discutat participanții la dezbaterea publică: „Blestemul conflictelor înghețate și soluțiile lor”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boţan, expertul permanent al proiectului, a declarat că un conflict înghețat reprezintă o situație în care un conflict armat activ s-a încheiat, deși poate reveni din nou în fază „fierbinte”. „Un conflict înghețat în relațiile internaționale între entități statale recunoscute este un conflict în care ostilitățile active s-au încheiat, dar nu a fost încheiat un tratat de pace. „În ultima perioadă, termenul de „conflict înghețat” a fost aplicat în principal conflictelor separatiste post-sovietice, de obicei disputelor teritoriale din cadrul un state concrete”, explică expertul.
Potrivit lui, astfel de conflicte apar de obicei în anumite zone ale țărilor, cu anumit specific, care nu mai sunt sub controlul guvernelor centrale. Deși disputele rămân nerezolvate, lipsa de soluții la aceste probleme nu duce la creșterea activității armate. „Această situație slăbește poziția autorităților centrale și, totodată, încurajează alte state care îi susțin pe separatiști să se implice în treburile lor direct sau indirect. În acest sens, conflictele înghețate din spațiul post-sovietic sunt un rezultat al intereselor de politică externă a Federației Ruse după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991”, a precizat Igor Boțan.
Comentatorul politic Anatol Țăranu, doctor în istorie, a menționat că potrivit estimărilor experților, după destrămarea Uniunii Sovietice, în acest spațiu s-au înregistrat peste 170 de zone conflictuale. Este vorba despre conflicte latente sau foarte active. În cazul a 30 de conflicte, aceste aveau o formă activă, iar în 10 cazuri au ajuns la confruntări de război. Dintre cele mai recunoscute conflicte care au trecut prin fază fierbinte, cu siguranță este conflictul transnistrean, dar și conflictul din Crimeea care inițial a avut o formă latentă, dar a ajuns în fază fierbinte în contextul războiului de astăzi din Ucraina
Ex-ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă s-a referit la modul în care au apărut conflictele din Caucaz și care au fost cauzele principale ale izbucnirii. „Conflictul abhazian s-a conturat cu adevărat în perioada sovietică, mai exact în momentul destrămării. Era momentul în care dorința georgienilor de a-și crea propriul stat independent s-a ciocnit de rezistența din partea abhazienilor de a-și crea statul lor. În aceste condiții a izbucnit acel conflict fierbinte care continuă și astăzi și care a provocat numeroase victime, mai bine de 16 mii de oameni au murit în războiul georgian-abhaz. Și acest conflict continuă și astăzi, pentru că Rusia a recunoscut Abhazia în calitate de stat independent. Aceasta în pofida faptului că Abhazia nu mai este recunoscută într-o astfel de formă de niciun stat”, susține comentatorul
Fostul vicepremier pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, expert în securitate, a spus că diferendul transnistrean se deosebește semnificativ de alte conflicte din spațiul post-sovietic, deși există și trăsături comune. Ceea ce îl face deosebit este că pe ambele maluri ale Nistrului locuiesc aceleași etnicii – moldoveni-români, ruși ucraineni. Respectiv, acest conflict nu a avut la bază componentă etnică și nici cea religioasă. Or, pe ambele maluri, în mare parte locuiesc creștini ortodocși. De asemenea, între maluri nu au existat neînțelegeri istorice.
Potrivit expertului, apariția acestui conflict s-a conturat în perioada destrămării Uniunii Sovietice și în contextul tentativelor autorităților de la Moscova de a menține Republica Moldova în sfera intereselor sale. Gheorghe Bălan a precizat că motivele apariției au fost din afară și tot din afară a venit și sprijinul pentru mișcarea separatistă. Inițial, din partea autorităților centrale ale URSS, ulterior a Federației Ruse, care a susținut și susține până în prezent menținerea conflictelor înghețate din spațiul post-sovietic.
În anul 1992 au fost confruntări militare între malurile Nistrului, au fost tentative de influență și de implicare în politica din Republica Moldova. Ex-vicepremierul pentru reintegrare precizează că atunci și în toți acești ani, oamenii de pe ambele maluri nu au probleme de conviețuire. „Astăzi, zeci de mii de oameni se deplasează de pe un mal pe altul. Mii de locuitori ai regiunii transnistrene muncesc pe malul drept al Nistrului, iar 360 de mii de locuitori din regiune dețin cetățenia Republicii Moldova. Și, spre deosebire alte conflicte, în cazul nostru nu există componenta etnică, religioasă, oamenii pot conviețui, iar ideea integrării europene va contribui la apropierea malurilor și la identificarea compromisurilor în interesul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului și al copiilor lor”, a mai spus Gheorghe Bălan.
Dezbaterea publică „Blestemul conflictelor înghețate și soluțiile lor” este ediția a 312-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Iurie Roșca, fost viceprim-ministru și vicepreședinte al Parlamentului în două legislaturi, a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar Roșca are obligația să nu părăsească țara până la definitivarea acesteia.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, urmărirea penală a început în martie 2017, după un denunț. Investigațiile au arătat că, în decembrie 2009, în calitate de viceprim-ministru, Roșca a solicitat un milion de euro de la administratorul unei companii pentru a influența președintele Curții Supreme de Justiție în favoarea acestuia. În decembrie 2009 și martie 2011, Roșca a primit două tranșe de bani, în valoare totală de 227 mii de dolari, echivalentul a peste 2,7 milioane de lei.
Roșca și-a menținut nevinovăția pe tot parcursul procesului, care a durat peste cinci ani, susținând că nu a comis fapta incriminată. El consideră că este urmărit politic și că întreaga situație este o încercare de a-l discredita în calitate de politician și jurnalist.
Instanța l-a găsit vinovat de trafic de influență și l-a condamnat la 6 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu confiscarea a 227 de mii de dolari din contul lui Roșca în favoarea statului. Termenul de șase ani provoacă o nedumerire, deoarece procurorul a solicitat inițial o pedeapsă de 4 ani de închisoare, dar instanța l-a condamnat la șase ani.
Sentința poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile. Roșca a declarat că va contesta decizia, considerând-o nedreaptă și motivată politic, dar nu-ți face mari speranțe că va fi achitat.
Persoaele care și-au schimbat locul de ședere după ultima participare la alegeri au dreptul să-și declare locul nou de ședere la organul administrației publice locale pentru a putea fi înscriși în lista electorală la secția de votare corespunzător locului șederii.
Comisia Electorală Centrală informează că, prin această procedură, alegătorul va fi înscris în lista electorală de bază, corespunzător locului șederii, cu mențiunea „Declarația de ședere” la rubrica „Notă”. Concomitent, alegătorul va fi radiat automat din lista electorală unde acesta își are domiciliul sau reședința temporară valabilă.
La depunerea declarației, alegătorul va prezenta actul de identitate pentru confirmare. Registratorul va face mențiunile necesare în Registrul de Stat al Alegătorilor și va elibera o recipisă privind confirmarea faptului declarării locului nou de ședere.
Termenul de depunere a declarațiilor este de cel târziu cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor, adică 25 septembrie inclusiv.
Declarațiile depuse pentru scrutinele anterioare nu sunt valabile.
Pe 20 octombrie în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale și referendumul constituțional cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Astăzi începe perioada electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie.
Astfel, din 1 august și până în ziua în care rezultatele alegerilor vor fi confirmate de către organele competente, furnizorii de servicii media, difuzorii și distribuitorii de publicitate sunt în drept să difuzeze doar mesaje de interes public aprobate de către Comisia Electorală Centrală.
Totodată, în conformitate cu prevederile din Codul Electoral, până pe 8 august, difuzorii de publicitate proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă sunt obligați să prezinte Comisiei Electorale Centrale declarația de intenție și informațiile privind condițiile de acordare a spațiului publicitar și altor servicii conexe, cu indicarea prețurilor medii pentru spațiile de publicitate aplicate în ultimele 6 luni.
CEC a stabilit că primirea documentelor pentru înregistrarea blocurilor electorale în scopul desemnării candidaților la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova are loc în perioada 22 iulie-25 august. Iar documentele pentru înregistrarea blocurilor electorale pentru referendumul republican constituțional se depun de partidele politice la sediul Comisiei din 22 iulie și până la 14 septembrie.
În perioada 21-31 august va avea loc recepționarea documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova, iar în perioada 21 august-20 septembrie vor putea fi depuse actele pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum.
Aleșii locali de la Soroca, s- au convocat marți, 30 iulie, în ședință ordinară. Ședința a fost prezidată de Liudmila Vasiutinschi și a întrunit 26 de consilieri din cei 27.
Consilierii, au avut de examinat o ordine de zi cu 39 de proiecte de decizii. Printre acestea s-a numărat chestiunea cu privire la modificarea şi corelarea cu Legea bugetului de stat pentru anul 2024 a bugetului Primăriei mun. Soroca pentru anul 2024, cu privire la examinarea scrisorii de informare ANRE privind determinarea şi aplicarea tarifelor serviciului public de alimentare cu apă. Tot aici consilierii municipali, au aprobat și chestiunile cu privire la organele de conducere a Întreprinderii Municipale „Direcţia Gospodăriei Locativ - Comunale Soroca”, alocarea surselor financiare din fondul de rezervă, dar și cu privire la acceptarea grantului oferit de către Agenția de Cooperare a Germaniei pentru implementarea măsurii „Soroca pe drumul spre viitor: revitalizare urbană și economică”.
Cele 39 de subiecte incluse pe ordinea de zi, au fost votate pro, de majoritatea consilierilor. Ședința ordinară a Consiliului Municipal Soroca, în întregime, o găsiți pe situl sortv.md.
Polonia știe foarte bine că amenințările militare vin din Est, din partea unei țări concrete – Rusia, iar războiul din Ucraina demonstrează acest lucru. Declarația aparține ambasadorului Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, și a fost făcută în cadrul unui interviu acordat Agenției de presă IPN. Potrivit diplomatului, Polonia a fost prima țară care a ajutat militar, financiar și umanitar Ucraina pentru a opri expansionismul rusesc. Ambasadorul Poloniei a explicat că în țara sa nu există divergențe în privința atitudinii față de războiul din Ucraina, nici în societate, nici pe scena politică.
Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova spune că în țara sa există o singură poziție consolidată în privința amenințărilor militare. Potrivit diplomatului, Rusia este un stat agresor, care reprezintă un pericol iminent atât la adresa securității țărilor vecine, cât și la adresa securității întregului continent european.
„Noi ne dăm foarte bine seama de unde vine pericolul militar, de securitate, și acest lucru a fost probat deja de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Evident, amenințarea, pericolul vine din Est, din partea unei țări concrete – Rusia. Rusia este cea care creează pericole, nu doar pentru Ucraina și nu doar pentru flancul de Est al NATO, ci pentru întreaga arhitectură euroatlantică și pentru întreaga Europă. Ceea ce se întâmplă în Ucraina prezintă un pericol nu doar pentru o țară, ci pentru întregul continent. Având o percepție foarte clară a acestor amenințări, noi, ca țară, suntem antrenați în discuții cu UE și NATO. Avem planuri de contingență, planuri militare, planuri de apărare. Amenințarea e foarte clară și e vorba de o țară foarte concretă – Rusia. Nu avem timp să facem multă filosofie, totul este demonstrat, totul este probat la linia frontului din Ucraina”, a spus ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej.
Potrivit diplomatului, odată cu declanșarea războiul din Ucraina, Polonia a fost primul stat care a acționat ferm, oferind ajutor militar Kievului încă din primele zile. Tomasz Kobzdej spune că societatea poloneză și autoritățile de la Varșovia au o abordare consolidată în privința războiului din Ucraina, condamnând ferm agresiunea Rusiei și contribuind militar la stoparea ei.
„După o istorie atât de complicată, polonezii sunt foarte uniți. Abordarea noastră față de ceea ce se întâmplă în Ucraina, ne unește. Unește autoritățile poloneze cu societatea poloneză. Este uimitor în ce mod a acționat societatea poloneză la acest război, dar și la valul enorm de refugiați pe care i-am găzduit în Polonia. Mulți au fost găzduiți chiar în casele oamenilor. Polonia a fost printre primele țări, care într-un mod foarte concret a ajutat Ucraina din punct de vedere umanitar, financiar, dar, în primul rând, militar. La începutul războiului, când abia se discuta cum să reacționăm la agresiune, Polonia deja a expediat tancuri, avioane, armament. Sunt mândru de Guvernul nostru pentru că noi am contribuit imediat ca să facem tot ce ne stă în puteri ca să oprim agresiunea și imperialismul rusesc. Polonezii sunt foarte uniți în acest sens, aici chiar nu avem nicio linie de divizare în societate sau pe scena politică”, a explicat ambasadorul Poloniei, Tomasz Kobzdej.
Interviul cu ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, a fost realizat de către Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
Aleșii locali de la Soroca, se convoacă în ședință pe 30 iulie. Ședinţa Consiliului municipal va fi ordinară și va avea o ordine de zi cu 39 de proiecte de decizii. Printre acestea se numără și chestiunea cu privire la modificarea şi corelarea cu Legea bugetului de stat pentru anul 2024 a bugetului Primăriei mun. Soroca pentru anul 2024, cu privire la examinarea scrisorii de informare ANRE privind determinarea şi aplicarea tarifelor serviciului public de alimentare cu apă. Tot atunci consilierii municipali vor aproba și chestiunile cu privire la organele de conducere a Întreprinderii Municipale „Direcţia Gospodăriei Locativ - Comunale Soroca”, alocarea surselor financiare din fondul de rezervă, dar și cu privire la acceptarea grantului oferit de către Agenția de Cooperare a Germaniei pentru implementarea măsurii „Soroca pe drumul spre viitor: revitalizare urbană și economică”
Şedinţele comisiilor consultative de specialitate vor avea loc pe 26 iulie. Este vorba despre ședința comisiei buget, finanţe, dezvoltarea social-economică, asistenţă socială, comisia dezvoltarea infrastructurii municipiului, amenajarea teritoriului, probleme funciare şi protecţia mediului, dar și comisia de drept, educaţie, cultură, sport, tineret, probleme sociale, ocrotirea sănătăţii, ordine publică.
Ședinţa Consiliului municipal Soroca va fi difuzată live pe sortv.
În apropierea granițelor Republicii Moldova are loc un război agresiv, de amploare și neprovocat, dezlănțuit de Federația Rusă împotriva Ucrainei vecine. Există riscuri că acest război să se transforme într-un conflict armat de amploare. Și istoria de secole ne-a învățat că războaiele mari încep cu agresiune împotriva țărilor mici și mai slabe și se termină cu limite teritoriale și/sau cu împărțirea sferelor de influență între țările puternice, în detrimentul acelorași state mici și slabe. Cum pot evita țările mici o astfel de soartă în secolul 21, cine le poate ajuta de data aceasta să evite o astfel de soartă, dar și cum se pot ajuta reciproc – au discutat participanții la dezbaterea publică întitulată „Cum se pot apăra țările mici?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boţan, a declarat că un stat independent este un stat care are independență politică, este suveran, nu se subordonează și nu este dependent de alte țări. „Securitatea statului este o componentă a independenție, caracterizată prin gradul de protecție împotriva pericolelor interne și externe bazate pe analiza proceselor politice, economice, sociale, militare și juridice în scopul prevenirii și eliminării campaniilor antistatale și subversive din partea serviciilor speciale ale statelor cu intenții agresive, precum și a celor care se opun ordinii interne a statului”, a notat Igor Boțan.
Potrivit expertului, neutralitatea este poziția unui stat care nu ia parte la războaiele dintre între alte puteri, iar pe timp de pace refuză să facă parte sau să se alăture blocurilor militare. Dreptul internațional al neutralității conține trei restricții privind acțiunile statelor și țărilor neutre în timpul unui război între alte state. Este vorba despre abținerea de la implicarea cu propriile forțe armate în conflictul altor părți, abținerea de la punerea propriului teritoriu la dispoziția unei părți beligerante, oferirea teritoriului țării pentru utilizare de către părțile în conflict (bazare, tranzit, zbor etc.) și nediscriminarea niciunei dintre părți prin furnizarea de arme și bunuri militare.
Igor Boțan a precizat că Uniunea Europeană este o uniune politică și economică, formată din 27 de state europene. La baza constituirii UE stă un șir de principii, pe care statele membre sunt obligate să le respecte. Printre acestea se numără respectarea drepturilor și libertăților omului, egalitatea în fața legii, asigurarea economiei de piață liberă etc.
„NATO – Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – este o alianță politico-militară ce reunește majoritatea țărilor din Europa, inclusiv Turcia, dar și SUA, și Canada. A fost fondată pe 4 aprilie 1949 cu scopul de a proteja Europa de posibila amenințare a expansiunii sovietice. NATO este un „for transatlantic” în care țările aliate se pot consulta cu privire la orice problemă care afectează interesele vitale ale membrilor săi, inclusiv evenimentele care le-ar putea amenința. Unul dintre obiectivele declarate ale NATO este de a descuraja și de a apăra împotriva agresiunii sau atac asupra teritoriului oricărui stat membru NATO. După agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, NATO s-a extins. Două state cunoscute pentru neutralitatea lor – Finlanda și Suedia au aderat la NATO. Finlanda în anul 2023, iar Suedia – în 2024”, a explicat expertul proiectului.
Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Letone în Republica Moldova, Edgars Bondars, care și-a început activitatea în Republica Moldova aproape acum un an, spune că relațiile moldo-letone sunt foarte bune, chiar intense. Există numeroase vizite, inclusiv la nivelul conducerii țărilor, există evenimente comune etc.
Potrivit oficialului, Letonia și Moldova sunt două state nu foarte mari, care au multe în comun în istoria lor. Un exemplu relevant este anul 1940, apoi perioada ocupării sovietice, dar și anul 1991, când Letonia și-a reînnoit independența, iar Moldova a căpătat independența ca o republică nouă. În prezent, Letonia are o suprafață de 64 de mii de kilometri pătrați, iar Moldova – o suprafață de circa 33 de mii de kilometri pătrați. Populația letonă este mai mică de 2 milioane, iar a Moldovei este de peste 2 milioane. Ambele țări au diasporă în țări europene și nu doar, inclusiv peste ocean.
Acum o săptămână, clădirea Spitalului Național Specializat de Copiii „Ohmatdytˮ din Kiev a fost ținta unor atacuri cu rachetă – o acțiune ieșită din comun, chiar și în circumstanțele unui război. În momentul atacului, în instituția medicală erau internați circa 700 de copii. Dintre aceștia, unul a murit, iar opt au fost răniți. Totodată, au decedat și doi adulți, unul dintre care este medic al spitalului. Acest atac a zguduit întreaga lume, iar liderii mondiali au venit cu mesaje de condamnare în adresa Rusiei. Ce și de ce s-a întâmplat, cât de mult asemenea acțiuni caracterizează războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina, sub incidența căror prevederi internaționale cad asemenea atacuri, ce urmări ar putea avea aceste acțiuni, dar și ce lecții trebuie învățate – au discutat participanții la dezbaterea publică „Crimele de război: motive și consecințe”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boţan, crimele de război sunt încălcări deosebit de grave ale dreptului internațional umanitar în timpul desfășurării operațiunilor militare de luptă, care încalcă echilibrul între principiul universal umanitar și necesitatea războiului. „Legile și tradițiile războiului, în dreptul internațional sunt regulile războiului, stabilite de obicei prin acorduri multilaterale între state. Acestea sunt îndreptate spre eliminarea celor mai brutale metode de război și protejarea civililor în condiții de ostilități. De asemenea, reglementează relațiile dintre statele beligerante și între statele beligerante și neutre”, a notat expertul.
Cât despre dreptul internațional umanitar, Igor Boțan a menționat că acesta este un ansamblu de norme juridice internaționale aplicabile în timpul unui conflict armat și care reglementează comportamentul părților la un astfel de conflict. Asemenea reguli pot fi codificate în convenții internaționale sau cuprinse în obiceiurile internaționale referitoare la desfășurarea războiului.
„Dreptul internațional umanitar este împărțit în mod tradițional în „Dreptul de la Haga” și „Dreptul de la Geneva”, conform denumirilor convențiilor corespunzătoare. Convenția de la Haga reglementează în primul rând metodele de război, limitează părțile implicate în război în alegerea mijloacelor și metodelor de a provoca daune inamicului, limitează violența etc. Convenția de la Geneva, formată din patru convenții și trei protocoale adiționale, reglementează situația grupurilor vulnerabile în război.
Potrivit expertului, există un principiu universal, care stipulează că, chiar dacă o anumită situație nu este prevăzută în una din convenții, în condițiile conflictelor armate părțile trebuie să se ghideze de principiul umanității, omeniei și rațiunii sănătoase. A patra Convenție de la Geneva privind protecția populației civile în timpul războiului obligă ca, mai ales spitalele civile să nu fie ținta atacurilor.
Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko, a declarat că pe data de 8 iulie, în jurul orei 10.00, timp de jumătate de oră au avut loc atacuri combinate cu rachete, ținta fiind orașul Kiev. În total au fost lansate 38 de rachete de diferite tipuri. O parte a evitat sistemul de protecție aeriană din capitala Ucrainei, iar una dintre ele a lovit Spitalul Național Specializat de Copiii „Ohmatdytˮ, care este amplasat în centrul orașului. Totodată, la o distanță de aproximativ 100 de metri de spital se află o școală – care de asemenea, reprezintă un obiectiv, care conform dreptului internațional umanitar, nu trebuia să fie ținta atacurilor. Autoritățile ucrainene consideră că spitalul a fost ales intenționat în calitate de țintă a atacurilor.
Pagina 15 din 42