Comisia Electorală Centrală a aprobat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din 28 septembrie și a confirmat repartizarea mandatelor între concurenții electorali.
În total, la vot au participat peste un milion șase sute de mii de alegători, iar rata de participare a fost de 52 virgulă 24%. CEC a declarat alegerile valabile și a aprobat raportul final privind rezultatele scrutinului. Aflați lista deputaților chiar de la șefa CEC.
Din raionul Soroca, după cum ați auzit, vor merge în Parlament doi deputați:
Ion Babici, de la Partidul Acțiune și Solidaritate,
și Alla Pilipețcaia, de la Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”.
Comisia a atribuit toate cele 101 mandate de deputat și a declarat candidați supleanți pe cei care nu au fost aleși.
Procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor, lista deputaților și raportul final al Comisiei vor fi transmise Curții Constituționale pentru validarea mandatelor.
Scrutinul recent a adus la lumină o polarizare puternică în rândul votanților din municipiul Soroca, cu o diferență infimă între primele două forțe politice. Prezența la urne a arătat un interes sporit al sorocenilor pentru cursul politic al țării.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a reușit să obțină prima poziție, dar nu fără emoții, acumulând 37, 79% din totalul voturilor, echivalentul a 12.541 de voturi. Acest rezultat indică un sprijin semnificativ pentru agenda pro-europeană și reformatoare a partidului în regiune.
Pe locul doi foarte aproape s-a clasat Blocul Patriotic, care a mobilizat un număr impresionant de alegători, obținând 35,49% din sufragii (sau 11.778 de voturi). Diferența de doar 2,3% (763 de voturi) subliniază caracterul intens al luptei strânse și prezența unei baze solide de votanți orientată spre viziunea promovată de acest bloc.
În ceea ce privește celelalte formațiuni, acestea au obținut scoruri ce le plasează mult în spatele celor doi lideri:
În concluzie, votul din Soroca a fost marcat de o luptă activă, PAS câștigând la limită în fața Blocului Patriotic, reflectând o diviziune clară a opțiunilor politice ale locuitorilor.
Astăzi, Comisia Electorală Centrală a făcut publice datele preliminare ale scrutinului de pe 28 septembrie 2025. Urmăriți care sunt primele cifre și reacțiile politicienilor.
Primăria Soroca anunță că vineri, 3 octombrie, cu începere de la ora 10:00, în sala de ședințe a Consiliului raional, va avea loc ședința extraordinară a Consiliului municipal.
Pe ordinea de zi sunt incluse mai multe subiecte de interes pentru comunitate: raportul privind executarea bugetului pentru primul semestru al anului 2025, modificările la bugetul municipal, dar și rapoarte de audit referitoare la administrarea terenurilor și la impozitarea bunurilor imobile.
Consilierii urmează să examineze și raportul Curții de Conturi privind alimentația copiilor din grădinițe și școli, notificarea Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, precum și un proiect de renovare a Gimnaziului „Dumitru Matcovschi”, finanțat dintr-un grant oferit de Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.
Totodată, vor fi discutate suplimentarea orelor didactice, modificarea componenței unei comisii de concurs pentru directorii de instituții, dar și alocarea unor surse financiare din fondul de rezervă al Primăriei.
Compania sociologică iData a prezentat astăzi, 8 septembrie, ora 11:00, la sediul IPN, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele Barometrului electoral desfășurat în perioada
20 august - 3 septembrie 2025.
Conform sondajului, majoritatea respondenților consideră că direcția țării este una greșită (52,7%). Doar 38,1% sunt de părere că orientarea este corectă, iar 9,2% fie nu știu, fie au refuzat să răspundă.
Încrederea în politicieni. În topul încrederii se află președintele Maia Sandu (21,8%), urmată de Igor Dodon (13,9%) și Renato Usatîi (4,7%). Printre politicienii menționați se regăsesc și Irina Vlah (3,8%), Alexandr Stoianoglo (3,8%), Vladimir Voronin (3,1%) și Ion Ceban (3,1%). Totodată, 27,7% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în niciun politician. Întrebați cine a fost cel mai activ politician în ultimele 30 de zile, moldovenii i-au menționat pe Maia Sandu (12,7%), Igor Dodon (9,6%) și Renato Usatîi (8,2%). Un procent semnificativ (37,3%) consideră însă că niciun politician nu s-a
Opinii privind politica externă. Referitor la orientarea externă, 52,4% dintre intervievați susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce 40,6% se opun. Totodată, 60,6% resping unirea Republicii Moldova cu România, iar doar 32,4% sunt favorabili. În privința NATO, două treimi (67,3%) se declară împotrivă, iar doar 23,4% susțin aderarea. Apropierea de Uniunea Euroasiatică este respinsă de 49,3% dintre respondenți, 42,9% fiind favorabili. Când au fost rugați să indice cu cine ar trebui să fie cele mai apropiate relații, 56,8% au ales Uniunea Europeană, 25,9% ambele blocuri în măsură egală, iar doar 13% Federația Rusă.
Prioritățile Parlamentului. Cele mai importante domenii pe care Parlamentul ar trebui să le abordeze sunt: creșterea salariilor și pensiilor (61%), dezvoltarea economică și crearea locurilor de muncă (57,4%) și combaterea corupției (46,8%).
Alegerile parlamentare din 28 septembrie. Marea majoritatea - 87,7% dintre respondenți au declarat că vor participa la alegeri, însă doar 42,6% au menționat că știu cu cine vor vota. Ceva mai puțin de jumătate (41,8%) sunt deciși să nu își schimbe opțiunea, dar 13% iau în calcul serios o eventuală schimbare. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru formațiuni politice ar accede în Parlament. Blocul Patriotic ar obține 36% din voturile decișilor și 42 de mandate, urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate (34,7% – 40 de mandate). Partidul Nostru (8,4% – 10 mandate) și Blocul Alternativa (7,9% – 9 mandate) ar completa tabloul legislativ. Distribuirea mandatelor este calculată fără voturile din diasporă și din stânga Nistrului.
Evaluarea instituțiilor și a Parlamentului precedent. În privința instituțiilor, cea mai mare încredere este acordată Bisericii (61,2%) și Primăriei (52,9%). La polul opus se află Justiția (13,4%) și Parlamentul (26%). Parlamentul care și-a încheiat mandatul a primit în continuare o apreciere modestă, nota medie fiind de 4,27 pe o scară de la 1 la 10. Aproape o treime dintre intervievați i-au acordat nota minimă (1).
Problemele principale ale țării. Cea mai gravă problemă identificată de respondenți este corupția (13,9%), urmată de sărăcie (12,4%) și venituri mici (9,8%). Alte probleme menționate sunt depopularea, șomajul, inflația și guvernarea ineficientă.
Studiul a fost făcut la inițiativa iData, finanțat de iData, pe un eșantion reprezentativ național de 1059 de respondenți, cu eroarea maximă de +/-2.9%. Perioada de culegere a datelor a fost 20 august-3 septembrie 2025, sondajul fiind autorizat de Comisia Electorală Centrală.
Pagina 465 din 664