În cadrul unei conferințe de presă susținute marți, 25 martie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că alegerile parlamentare din Republica Moldova, vor avea loc în această toamnă.
Declarațiile au fost făcute, în cadrul unei întrevederi oficiale, între Igor Grosu și președintele interimar al Senatului României. Cei doi au discutat despre pregătirile pentru alegerile din acest an.
Subiectul ce a creat mai multe discuții în comunitatea de la Soroca, legat de biserica de lemn, a fost din nou, plasat pe ordinea de zi a ședinței aleșilor locali. Întâmplător sau nu, la ședință extraordinară a Consiliului Municipal Soroca, din 4 martie, au participat și înalți funcționari ai statului român. Este vorba despre doi deputați. Oficialii, alături de preoții Sorin Huluță și Nicolae Robu, nu au făcut declarații în cadrul ședinței, ci doar au ascultat.
Așadar, consilierii au votat unanim proiectul de decizii, care transmite în proprietate private, sectorul de teren cu suprafața de 24 ari, din str. I. Creangă, Comunităţii religioase Parohia Ortodoxă „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei.
Iar cele trei biserici, sunt biserica „Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat” din dealul Sorocii, biserica ”Sfîntul Dumitru” din cartierul Bujărăuca și Catedrala episcopală “Adormirea Maicii Domnului” din inima Sorocii. Și pentru că nu în toată ziua, avem oaspeți-oficiali din România, n-am ezitat să-i întrebăm, cum au regăsit și ce impresii le-a creat de această dată, mun. Soroca.
Întrebat despre titlul ”Cetățean de Onoare a mun. Soroca”, părintele Sorin Huluță ne-a răspuns...
Cele cinci proiecte de decizii, incluse pe ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Municipal, au fost votate unanim, de către consilieri.
Consiliul Municipal Soroca, se convoacă în ședință extraordinară pe 4 martie. Începând cu ora 10.00, consilierii vor avea de examinat o ordine de zi cu cinci chestiuni. Printre cele mai importante fiind, subiectul ce ține de transmiterea în proprietate privată a sectorului de teren din str. I. Creangă, Comunității religioase Parohia Ortodoxă „Sfinții Martiri Brâncoveni”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. La fel va fi examinată și chestiunea cu privire la terenurile instituțiilor de cult-religios, anularea unor decizii, dar și aprobarea Planului de acțiuni de interes comunitar pentru anul 2025. Între timp urmează să fie desfășurate și ședințele comisiilor consultative de specialitate, pe 3 martie.
Ordinea de zi a ședinței, poate fi găsită pe pagina oficială a Primăriei Soroca.
Astăzi, la Riad, SUA și Rusia au stat la aceeași masă și au început să traseze viitorul regiunii. Fără Ucraina, fără Europa, fără aliați. Discuțiile au durat patru ore și jumătate, iar în final s-a vorbit despre „pace”, dar s-a negociat despre bani și influență. Secretarul de Stat Marco Rubio, Consilierul pentru Securitate Națională Mike Waltz și negociatorul Steve Witkoff au discutat cu Serghei Lavrov și consilierul prezidențial Iuri Ușakov despre „normalizarea relațiilor diplomatice” și „oportunități economice post-conflict”. Tradus din limbaj diplomatic: SUA testează disponibilitatea Kremlinului pentru un armistițiu, iar Rusia vrea ridicarea sancțiunilor și o reasigurare că va putea rămâne în teritoriile ocupate. Kirill Dmitriev, negociatorul rus, a spus-o clar – discuțiile economice s-au purtat separat. Asta înseamnă că Moscova sondează dacă SUA sunt gata să redeschidă piețele de energie și investiții, iar Trump se gândește deja la beneficiile unui mare „deal” cu Rusia.
Între timp, Europa a reacționat. Cu o zi înainte, pe 17 februarie, Emmanuel Macron a convocat un summit la Paris cu Olaf Scholz, Giorgia Meloni, Donald Tusk, Pedro Sánchez și lideri NATO. A fost o întâlnire de urgență, pentru că europenii au înțeles că Washingtonul și Moscova discută deja fără ei. Oficial, au promis mai mulți bani pentru apărare și și-au reafirmat sprijinul pentru Kiev. Neoficial, au încercat să afle cât de departe e dispus Trump să meargă în aceste negocieri. Tusk a respins ideea trimiterii unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, Meloni a cerut ca Europa să nu fie exclusă din negocierile post-conflict. Dar realitatea este că, în această etapă, Europa doar reacționează, fără un plan de acțiune unitar.
Între timp, Fox News a dezvăluit că SUA și Rusia au convenit asupra unui plan în trei pași pentru încetarea conflictului. Mai întâi, o încetare a focului. Apoi, organizarea alegerilor în Ucraina, iar abia la final, un acord de pace. Această schemă este profund controversată – Rusia speră ca un nou președinte ucrainean să fie mai „flexibil”, iar Trump pare dispus să accepte orice rezultat, chiar și dacă un candidat pro-rus ar câștiga. Europarlamentarul Serghei Lagodinski a numit acest plan „un cadou pentru Putin”, iar reacția Kievului este clară: alegerile nu pot avea loc decât 6 luni după ridicarea stării de război.
Washingtonul, însă, presează. Marco Rubio a declarat astăzi că „toate părțile trebuie să fie de acord cu soluția” pentru Ucraina, dar nu a spus nimic despre rolul Europei în acest proces. În același timp, negociatorul american Mike Waltz a fost mai tranșant: „Trump vrea să se miște foarte repede. Se vor discuta teritoriile și garanțiile de securitate.” Este clar că administrația americană vrea un acord rapid, chiar dacă asta înseamnă concesii.
Asta nu înseamnă că Europa va sta deoparte. Deocamdată, SUA și Rusia par să negocieze fără constrângeri, dar când europenii și britanicii înțeleg că sunt excluși din joc, acest cuplu fericit se va destrăma rapid. Washingtonul poate juca deschis cu Rusia acum, dar odată ce Europa decide, răspunsul va fi clar și fără ezitare. Asta a subliniat și președintele Consiliului European, António Costa, care s-a întâlnit astăzi cu Generalul Kellogg: „Pacea nu poate fi doar un simplu armistițiu, ci un acord care să asigure o securitate reală pentru Ucraina și Europa.” În culise, oficialii europeni pregătesc măsuri economice suplimentare pentru a sancționa orice încercare a Rusiei de a transforma acest armistițiu într-o victorie strategică.
Pentru Moldova, miza este enormă. Dacă Rusia reușește să înghețe conflictul în Ucraina pe termen lung, fără garanții clare pentru Kiev, asta înseamnă un model validat internațional pentru Transnistria. Dacă Trump decide să relaxeze sancțiunile, banii pentru rețelele rusești din Chișinău vor începe să curgă din nou. Dacă Europa e marginalizată în aceste negocieri, Moldova rămâne într-o zonă gri, dependentă de promisiuni vagi și fără garanții de securitate. În acest context, Chișinăul trebuie să accelereze reformele necesare pentru integrarea europeană, să își întărească poziția diplomatică și să își securizeze sursele de finanțare pentru a evita o destabilizare orchestrată de Moscova.
Întrebarea nu mai este dacă SUA și Rusia pot ajunge la un compromis, ci dacă Europa va accepta să fie pusă în fața faptului împlinit. Iar pentru Chișinău, acum nu mai e momentul pentru neutralitate diplomatică. Cine nu e la masă, va fi pe meniu.
Andrei Curăraru - expert în securitate, WatchDog.MD
Consilierii raionali s-au întrunit în prima Ședință ordinară din 2025. Ordinea de zi a inclus 31 de proiecte de decizii, propuse spre examinare. Printre cele mai importante fiind corelarea bugetului raional pentru anul 2025, dar și Raportul privind executarea bugetului raional pentru anul 2024.
O altă chestiune din ordinea de zi a fost și aprobarea Programului de reparații și întreținere a drumurilor publice locale din raionul Soroca pe anul 2025.
Toate cele 31 de subiecte, incluse în ordinea de zi, au fost votate pro, de către majoritatea consilierilor.
Pagina 470 din 664