Acum un deceniu, în locul serelor „Anykščių Šiltnamiai” era doar un câmp fără apă, drumuri sau electricitate. Astăzi, pe 10 hectare cresc roșii și castraveți BIO care ajung în magazinele din toată țara și peste hotare, cu susținerea fondurilor europene. Investițiile, tehnologia și disciplina au transformat o idee curajoasă într-o afacere agricolă de succes, care arată cum sprijinul UE poate schimba radical soarta fermierilor.
Până la adearea Lituaniei la Uniunea Europeană fermierii și locuitorii din mediul rural, la fel ca cei din Moldova, aveau mai multe temeri: că nu vor putea fi competititivi, că piața europeană nu va fi loaială, că vor veni străini să le procure pământurile și multe altele. În realitate, Uniunea Europeană le-a creat mai multe oportunități. Un exemplu în acest sens este gospodăria agricolă „Anykščių Šiltnamiai”. Managerul ei, Paulius Andriejavas, își amintește că, acum 10 ani, a putut fonda compania, doar pentru ca aproximativ jumătate din bani au fost oferiți din fonduri europene.
Paulius ANDRIEJAVAS, director, „Anykščių Šiltnamiai”: ”Când am început, era acum aproximativ 10 ani, a fost o investiție în câmp gol. Nu existau electricitate, apă, drumuri. Doar un câmp unde am construit primele trei hectare de seră. Atunci am obținut primul mare ajutor din partea Uniunii Europene. Am primit aproape 50% din fondurile de investiții. Din 7 milioane de euro, 2,8 milioane au fost acordate de UE pentru modernizare, astfel încât acest sector să nu moară.”
În prezent serele gospodăriei „Anykščių Šiltnamiai” se întind pe un spațiu de 10 hectare, pe care cresc pomușoare, 2 tipuri de castraveți, lungi și scurți, și 11 soiuri de roșii. Anual aici sunt produse circa 4 tone de tomate și în jur de 6 mii tone de castraveți.
Paulius ANDRIEJAVAS, director, „Anykščių Šiltnamiai”:”Săptămânal aici cultivăm 100 de tone de castraveți scurți și 20.000 de castraveți lungi pe zi. La fel, recoltăm aproximativ 100 de tone de roșii pe săptămână. + C6419 de la 1.26 Toate eforturile sunt de dragul consumatorilor, pentru că oamenii solicită deja calitate și nu ceva de genul unei mașini care face drum o lună până la tejghea. Azi colectăm marfa, iar mâine este deja pe tejghea. Așa funcționează rețeaua.”
„Anykščių Šiltnamiai” arată ca un orășel în care totul este divizat pe zone. Ea are un ciclu de lucru anual, și nu sezonier cum este în Moldova. O parte din procese sunt manuale, altele – automatizate.
Paulius ANDRIEJAVAS, director, „Anykščių Šiltnamiai”: ”După cum puteți vedea, lucrările de colectare și îngrijirea sunt manuale. Legarea, răsucirea, Tot ce ține de îngrijirea plantelor, peste tot este lucru manual. Gestionarea serelor se face automatizat. Mă refer la menținerea microclimei, la irigare, la economisirea căldurii.”
Toate produsele companiei sunt crescute în regim BIO. În acest scop, ne spune directorul Paulius ANDRIEJAVAS, sunt adoptate mai multe măsuri de protecție. Angajații nu au voie să se deplaseze liber dintr-o zonă în alta. Situația în fiecare sector este monitorizată compiuterizat.
Paulius ANDRIEJAVAS, director, „Anykščių Šiltnamiai”: ”Vedeți, aceasta este protecția biologică. Acolo, în aceste căsuțe trăiesc insectele bune. Ele se răspândesc în sere. Avem și capcane. Pe ele ne uităm ce dăunători au intrat în seră. După asta agronomul decide ce protecție biologică să adopte. În acest sens, nu aplicăm niciun tratament chimic.
Plus la sistemul computerizat, în mod regulat, laboranții fac testări fizice.
Paulius ANDRIEJAVAS, director, „Anykščių Šiltnamiai”: ”Ea face parte din echipa agronomului. Acum măsoară valvele, verifică drenajul, ce procentaj este, câtă sare se conține, etc. Știți, cum spune agronomul nostru? Aici peste tot sunt pacienții noștri? În general, starea medie în spital este bună. Dar trebuie să înțelegem ce se întâmplă în fiecare secție separat. …În această seră, există 4 supapе, deci 4
În doar câțiva ani, Lituania a trecut de la trenuri lente și gări pustii, la o rețea feroviară modernă, conectată la Europa și orientată spre viitor. Reforma a însemnat despărțirea de politică, investiții masive și servicii la standarde occidentale. Lecția lor arată că și Moldova poate urca pe șinele progresului, dacă își asumă aceeași direcție.
La începutul anilor 2000 rețeaua feroviară lituaniană, la fel ca cea din Moldova, era în declin. Exista un monopol rigid al statului, emblematic pentru era post-sovietică. Structura companiei rămânea umflată și netransparentă, infrastructura învechită, volumul de mărfuri transportate era în continua scădere, ca de altfel și satisfacția călătorilor.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Totul era controlat de stat și chiar politizat. Au fost depistate și cazuri când din banii Căilor ferate au fost finanțate campanii electorale.”
Primele schimbări, au început să se producă către anii 2010-2013. Însă punctul de cotitură în reformarea căilor ferate lituaniene sau ”Lietuvos Geležinkeliai” s-a produs în anul 2017. Pe de o parte, Comisia Europeană a amendat atunci Lituania cu 28 de milioane de euro pentru desființarea, prin decizie unilaterală, a unei conexiuni feroviare cu Letonia. Pe de altă parte, Uniunea Europeană le-a propus celor 3 state Baltice un proiect de interconectare europeană, ”Rail Baltica”. Este vorba de o rețea de cale ferată de mare viteză, cu ecartament european, care să lege statele baltice de Polonia și Europa de Vest.
Gediminas Šečkus, directorul Departamentului de dezvoltare sustenabilă a Grupului LTG a declarat că, procesul de reformare nu a început cu atragerea investițiilor, ci cu o analiză foarte profundă a activității și a implementării principiilor noi de gestionare.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Când a început transformarea, unul dintre factorii de succes a fost decizia politicienilor de a implementa cele mai bune practici de guvernanță corporativă. A fost formată o comisie independentă de monitorizare formată din șapte persoane, dintre care șase erau profesioniști independenți, una dintre ele era din străinătate. Separarea managmentului de politic și mandatarea cu încredere a echipei manageriale a companiei au constituit baza sistemului de gestionare a căilor ferate. Începând cu 2017, avem o abordare bazată pe progrese: annual fiecare activitate este monitorizată și perfecționată”.
Ca parte a alinierii la acquis-ul comunitar, Lituania a fost obligată să își liberalizeze și să-și restructureze sectorul transporturilor. Reforma feroviară din Lituania a început nu doar cu separarea clară dintre politic și administrație, ci și prin modificarea structurii ”Lietuvos Geležinkeliai”.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Grupul are structura unui holding: este compania-mamă AB „Lietuvos geležinkeliai“, deținută sută la sută de stat. Avem și companii - satelt. LTG Infra – administrează infrastructura feroviară și implementează proiecte precum Rail Baltica. LTG Cargo – se ocupă de transportul de mărfuri. LTG Link – este responsabilă de transportul de pasageri. Există, de asemenea, un Centru de Competență care oferă servicii interne. Noi activăm nu doar în Lituania. De exemplu, LTG Link operează rutele Vilnius-Riga, Vilnius-Varșovia și în continuare până la Cracovia. LTG Cargo are filiale în Ucraina și Polonia, extinzându-și activitățile chiar și până la Duisburg, Germania.”
Trenuri moderne, orare precise, curățenie și servicii digitale – toate acestea au devenit standard pentru LTG Link, companie responsabilă de transportul de pasageri.
Opinii pasageri:
” Totul s-a schimbat enorm. Înainte nu era ca acum. Confortul, calitatea serviciilor sunt excelente. Nu trebuie să mai stai la cozi pentru bilete. Dacă este cazul, intri în tren și cumperi biletul.”
” Circulă conform orarului, întotdeauna la timp. Angajații sunt foarte amabili, politicoși. Au apărut trenuri noi. Poți beneficia de servicii de catering. ”
”Înainte locuiam într-un orășel mic. Călătoream cu trenul în fiecare zi. Calitatea este complet diferită. În primul rând, este foarte convenabil. În al doilea rând, merge repede. În al treilea rând, serviciul în sine în trenuri. Poți cumpăra și mânca. Poți încărca telefonul. Poți avea Wi-Fi. Prin urmare, calitatea este complet diferită. Cum să cumperi un bilet? Înainte, acest lucru se putea face doar la casă. Acum se poate face și online, și la casă, și la terminale. De aceea diferența este uriașă.”
”De exemplu, am călătorit în Canada cu un tren similar, Otawa-Toronto. Acolo nu există asemenea servicii. Nici măcar nu aveam unde să-mi reincarc telefonul. Înternetul este gratis.”
” Cred că acest lucru s-a întâmplat după ce am aderat la Uniunea Europeană. După ce am avut ocazii mari să vedem și să comparăm cum se fac lucrurile în alte țări.”
Schimbările fulminante au fost posibile, fiindcă Căile ferate din Lituania au 3 surse de finanțare: fondurile europene, resurse din bugetul national consolidat și veniturile din activitatea comercială.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Principalele surse de finanțare vin din fondurile UE, bugetul de stat acoperă cheltuielile pentru infrastructură. Iar activitățile comerciale, cum sunt transportul de pasageri și mărfuri constituie veniturile proprii ale Grupului LTG. În UE există reglementări foarte clare privind subvenționarea transportul de pasageri. Lituania nu face excepție. Din 2023, LTG Link are un contract pe termen de 10 ani, cu Ministerul Transporturilor. Acesta definește atât indicatorii calitativi, cât și cei cantitativi pe care suntem obligați să îi asigurăm. Diferența dintre veniturile din bilete și costuri este acoperită din subvenții bugetare. Această activitate transparentă și separate este practica Uniunii Europene.”
Pentru a-și spori competitvitatea, echipa managerială a Grupului LTG este focusată pe acordarea de salarii și condiții de muncă atractive, pe instruirea continua a angajaților și pe atragerea tinerilor specialiști dotați cu cele mai inovative cunoștințe.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Colaborăm cu una dintre cele mai bune universități tehnice din lume — Institutul Tehnologic din Massachusetts, dar și cu universități din Lituania, precum VILNIUS TECH, Universitatea Tehnică din Kaunas și școli profesionale care formează specialiști pentru sectorul feroviar. Considerăm că, formarea tinerilor specialiști este o investiție în viitor.”
Gediminas Šečkus, directorul Departamentului de dezvoltare sustenabilă a Grupului LTG a afirmat că, noile abordări în gestionarea căilor ferate au început să dea rod chiar din primii ani de reformă.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”La doar doi ani de la începerea transformării, compania a devenit profitabilă, și continuăm așa, chiar și în ciuda șocurilor majore, precum pandemia de COVID-19, care a afectat puternic transportul de pasageri, dar și a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022, care a perturbat lanțurile noastre de aprovizionare din est. Ne-am reorientat strategia către Vest. Acest lucru ne-a permis să menținem sustenabilitatea afacerii. De exemplu, doar în 2024 Grupul LTG a adus un profit net de 35 milioane euro, o parte dintre care a revenit statului ca și devidende.”
Gediminas Šečkus ne-a spus că reforma este un proces continuu, iar prioritățile la această etapă sunt: digitalizarea, electrificarea căilor ferate, trecerea de la ecartamentul larg la cel european și finalizarea pănă în 2030 a proiectului Rail Baltica. Rail Baltica vă permite deplasarea trenurile de pasageri cu o viteză de 249 km pe oră și va marca o nouă era pentru căile ferate lituaniene.
Au oare șanse și Căile ferate din Moldova de a se moderniza? Cu siguranță ”Da”! Conectarea Republicii Moldova la Rețeaua Transeuropeană de Transport numită TEN-T presupune integrarea infrastructurii de transport a țării în rețeaua europeană, cu accent pe modernizarea căilor ferate, construirea de drumuri și poduri, oferind și suport financiar. Franța și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare deja au manifestat interes pentru a investi în Căile Ferate din Moldova. Este necesară voința politică și continuarea parcursului european al țării.
Anunț important din partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică: tarifele la energia electrică se reduc pentru consumatorii casnici din întreaga țară. Decizia a fost aprobată astăzi, 29 iulie, în cadrul unei ședințe publice.
Consumatorii deserviți de *Premier Energy* – din regiunile centrale și sudice ale țării – vor plăti 3 lei și 59 de bani pe kilowatt-oră, fără TVA, față de 4 lei și 10 bani până acum.
În nordul țării, consumatorii *FEE Nord* vor achita 4 lei/kWh, față de 4 lei și 68 de bani anterior.
ANRE justifică scăderea tarifelor prin reducerea prețului de achiziție a energiei cu 11%, de la 2,78 la 2,47 lei/kWh, dar și prin ajustări la costurile de transport și corectarea devierilor tarifare ale furnizorilor.
Pentru consumatorii care dispun de contoare cu înregistrare orară, se aplică tarife diferențiate:
– între orele 23:00 și 07:00, curentul va fi mai ieftin cu până la 25%.
La această ieftinire, venită într-un moment atât de sensibil, apare întrebarea firească: de ce vine abia acum?
De luni bune, experți și reprezentanți ai societății civile au atras atenția că prețul energiei pe piețele regionale s-a stabilizat, însă guvernanții au menținut tarifele ridicate.
Reducerea de acum pare mai degrabă un gest de imagine decât o decizie coerentă și asumată.
Este vorba despre un act de responsabilitate sau doar o altă așteptare bine calculată?
Hotărârile ANRE vor intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Noile tarife și detalii suplimentare sunt disponibile pe site-ul Agenției.
Prețurile producției industriale din Moldova au crescut cu 7% în primele șase luni ale anului 2025, potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică.
Cele mai mari majorări au fost înregistrate în industria extractivă, unde prețurile au urcat cu peste 12% față de anul trecut. În același timp, industria prelucrătoare a înregistrat o creștere de 3%, iar în sectorul energetic – o explozie de 25%.
Dacă ne uităm la evoluția lunară, în iunie față de mai, prețurile au continuat să crească: cu 0,6% în industria extractivă și cu 0,4% în cea prelucrătoare. Doar în sectorul energetic nu s-au înregistrat schimbări față de luna precedentă.
Diferențele se resimt și în funcție de destinația produselor: cele pentru piața internă s-au scumpit cu aproape 8%, în timp ce cele destinate exportului – cu doar 1,4%.
Cele mai afectate domenii în acest an sunt activitățile legate de energie, cu o creștere de aproape 35%, dar și industria bunurilor de capital, unde prețurile au crescut cu peste 18%.
Datele detaliate pot fi consultate pe site-ul Biroului Național de Statistică.
Primăvara capricioasă din acest an le-a dat bătăi de cap apicultorilor din Republica Moldova. Înghețurile târzii au compromis florile de salcâm și pomii fructiferi, iar speranțele s-au mutat spre alte culturi.
Ion Spataru, apicultor: „2025 a fost un an deosebit. Deși primăvara a fost dificilă, cu înghețuri târzii care au compromis salcâmul aproape complet, totuși am reușit să scoatem ceva miere de rapiță. Eu, de exemplu, am luat în medie câte 10 kilograme de la o familie de albine.”
În ciuda unui an greu, apicultorii nu renunță. Cu multă muncă și răbdare, speră să salveze sezonul și să aducă pe mesele consumatorilor miere naturală și produse apicole de calitate.
Detalii in materialul video
Pagina 501 din 612