În doar câțiva ani, Lituania a trecut de la trenuri lente și gări pustii, la o rețea feroviară modernă, conectată la Europa și orientată spre viitor. Reforma a însemnat despărțirea de politică, investiții masive și servicii la standarde occidentale. Lecția lor arată că și Moldova poate urca pe șinele progresului, dacă își asumă aceeași direcție.
La începutul anilor 2000 rețeaua feroviară lituaniană, la fel ca cea din Moldova, era în declin. Exista un monopol rigid al statului, emblematic pentru era post-sovietică. Structura companiei rămânea umflată și netransparentă, infrastructura învechită, volumul de mărfuri transportate era în continua scădere, ca de altfel și satisfacția călătorilor.

Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Totul era controlat de stat și chiar politizat. Au fost depistate și cazuri când din banii Căilor ferate au fost finanțate campanii electorale.”
Primele schimbări, au început să se producă către anii 2010-2013. Însă punctul de cotitură în reformarea căilor ferate lituaniene sau ”Lietuvos Geležinkeliai” s-a produs în anul 2017. Pe de o parte, Comisia Europeană a amendat atunci Lituania cu 28 de milioane de euro pentru desființarea, prin decizie unilaterală, a unei conexiuni feroviare cu Letonia. Pe de altă parte, Uniunea Europeană le-a propus celor 3 state Baltice un proiect de interconectare europeană, ”Rail Baltica”. Este vorba de o rețea de cale ferată de mare viteză, cu ecartament european, care să lege statele baltice de Polonia și Europa de Vest.
Gediminas Šečkus, directorul Departamentului de dezvoltare sustenabilă a Grupului LTG a declarat că, procesul de reformare nu a început cu atragerea investițiilor, ci cu o analiză foarte profundă a activității și a implementării principiilor noi de gestionare.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Când a început transformarea, unul dintre factorii de succes a fost decizia politicienilor de a implementa cele mai bune practici de guvernanță corporativă. A fost formată o comisie independentă de monitorizare formată din șapte persoane, dintre care șase erau profesioniști independenți, una dintre ele era din străinătate. Separarea managmentului de politic și mandatarea cu încredere a echipei manageriale a companiei au constituit baza sistemului de gestionare a căilor ferate. Începând cu 2017, avem o abordare bazată pe progrese: annual fiecare activitate este monitorizată și perfecționată”.
Ca parte a alinierii la acquis-ul comunitar, Lituania a fost obligată să își liberalizeze și să-și restructureze sectorul transporturilor. Reforma feroviară din Lituania a început nu doar cu separarea clară dintre politic și administrație, ci și prin modificarea structurii ”Lietuvos Geležinkeliai”.

Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Grupul are structura unui holding: este compania-mamă AB „Lietuvos geležinkeliai“, deținută sută la sută de stat. Avem și companii - satelt. LTG Infra – administrează infrastructura feroviară și implementează proiecte precum Rail Baltica. LTG Cargo – se ocupă de transportul de mărfuri. LTG Link – este responsabilă de transportul de pasageri. Există, de asemenea, un Centru de Competență care oferă servicii interne. Noi activăm nu doar în Lituania. De exemplu, LTG Link operează rutele Vilnius-Riga, Vilnius-Varșovia și în continuare până la Cracovia. LTG Cargo are filiale în Ucraina și Polonia, extinzându-și activitățile chiar și până la Duisburg, Germania.”
Trenuri moderne, orare precise, curățenie și servicii digitale – toate acestea au devenit standard pentru LTG Link, companie responsabilă de transportul de pasageri.
Opinii pasageri:
” Totul s-a schimbat enorm. Înainte nu era ca acum. Confortul, calitatea serviciilor sunt excelente. Nu trebuie să mai stai la cozi pentru bilete. Dacă este cazul, intri în tren și cumperi biletul.”
” Circulă conform orarului, întotdeauna la timp. Angajații sunt foarte amabili, politicoși. Au apărut trenuri noi. Poți beneficia de servicii de catering. ”
”Înainte locuiam într-un orășel mic. Călătoream cu trenul în fiecare zi. Calitatea este complet diferită. În primul rând, este foarte convenabil. În al doilea rând, merge repede. În al treilea rând, serviciul în sine în trenuri. Poți cumpăra și mânca. Poți încărca telefonul. Poți avea Wi-Fi. Prin urmare, calitatea este complet diferită. Cum să cumperi un bilet? Înainte, acest lucru se putea face doar la casă. Acum se poate face și online, și la casă, și la terminale. De aceea diferența este uriașă.”
”De exemplu, am călătorit în Canada cu un tren similar, Otawa-Toronto. Acolo nu există asemenea servicii. Nici măcar nu aveam unde să-mi reincarc telefonul. Înternetul este gratis.”
” Cred că acest lucru s-a întâmplat după ce am aderat la Uniunea Europeană. După ce am avut ocazii mari să vedem și să comparăm cum se fac lucrurile în alte țări.”
Schimbările fulminante au fost posibile, fiindcă Căile ferate din Lituania au 3 surse de finanțare: fondurile europene, resurse din bugetul national consolidat și veniturile din activitatea comercială.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Principalele surse de finanțare vin din fondurile UE, bugetul de stat acoperă cheltuielile pentru infrastructură. Iar activitățile comerciale, cum sunt transportul de pasageri și mărfuri constituie veniturile proprii ale Grupului LTG. În UE există reglementări foarte clare privind subvenționarea transportul de pasageri. Lituania nu face excepție. Din 2023, LTG Link are un contract pe termen de 10 ani, cu Ministerul Transporturilor. Acesta definește atât indicatorii calitativi, cât și cei cantitativi pe care suntem obligați să îi asigurăm. Diferența dintre veniturile din bilete și costuri este acoperită din subvenții bugetare. Această activitate transparentă și separate este practica Uniunii Europene.”
Pentru a-și spori competitvitatea, echipa managerială a Grupului LTG este focusată pe acordarea de salarii și condiții de muncă atractive, pe instruirea continua a angajaților și pe atragerea tinerilor specialiști dotați cu cele mai inovative cunoștințe.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Colaborăm cu una dintre cele mai bune universități tehnice din lume — Institutul Tehnologic din Massachusetts, dar și cu universități din Lituania, precum VILNIUS TECH, Universitatea Tehnică din Kaunas și școli profesionale care formează specialiști pentru sectorul feroviar. Considerăm că, formarea tinerilor specialiști este o investiție în viitor.”
Gediminas Šečkus, directorul Departamentului de dezvoltare sustenabilă a Grupului LTG a afirmat că, noile abordări în gestionarea căilor ferate au început să dea rod chiar din primii ani de reformă.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”La doar doi ani de la începerea transformării, compania a devenit profitabilă, și continuăm așa, chiar și în ciuda șocurilor majore, precum pandemia de COVID-19, care a afectat puternic transportul de pasageri, dar și a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022, care a perturbat lanțurile noastre de aprovizionare din est. Ne-am reorientat strategia către Vest. Acest lucru ne-a permis să menținem sustenabilitatea afacerii. De exemplu, doar în 2024 Grupul LTG a adus un profit net de 35 milioane euro, o parte dintre care a revenit statului ca și devidende.”
Gediminas Šečkus ne-a spus că reforma este un proces continuu, iar prioritățile la această etapă sunt: digitalizarea, electrificarea căilor ferate, trecerea de la ecartamentul larg la cel european și finalizarea pănă în 2030 a proiectului Rail Baltica. Rail Baltica vă permite deplasarea trenurile de pasageri cu o viteză de 249 km pe oră și va marca o nouă era pentru căile ferate lituaniene.
Au oare șanse și Căile ferate din Moldova de a se moderniza? Cu siguranță ”Da”! Conectarea Republicii Moldova la Rețeaua Transeuropeană de Transport numită TEN-T presupune integrarea infrastructurii de transport a țării în rețeaua europeană, cu accent pe modernizarea căilor ferate, construirea de drumuri și poduri, oferind și suport financiar. Franța și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare deja au manifestat interes pentru a investi în Căile Ferate din Moldova. Este necesară voința politică și continuarea parcursului european al țării.
Anunț important din partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică: tarifele la energia electrică se reduc pentru consumatorii casnici din întreaga țară. Decizia a fost aprobată astăzi, 29 iulie, în cadrul unei ședințe publice.
Consumatorii deserviți de *Premier Energy* – din regiunile centrale și sudice ale țării – vor plăti 3 lei și 59 de bani pe kilowatt-oră, fără TVA, față de 4 lei și 10 bani până acum.
În nordul țării, consumatorii *FEE Nord* vor achita 4 lei/kWh, față de 4 lei și 68 de bani anterior.
ANRE justifică scăderea tarifelor prin reducerea prețului de achiziție a energiei cu 11%, de la 2,78 la 2,47 lei/kWh, dar și prin ajustări la costurile de transport și corectarea devierilor tarifare ale furnizorilor.
Pentru consumatorii care dispun de contoare cu înregistrare orară, se aplică tarife diferențiate:
– între orele 23:00 și 07:00, curentul va fi mai ieftin cu până la 25%.
La această ieftinire, venită într-un moment atât de sensibil, apare întrebarea firească: de ce vine abia acum?
De luni bune, experți și reprezentanți ai societății civile au atras atenția că prețul energiei pe piețele regionale s-a stabilizat, însă guvernanții au menținut tarifele ridicate.
Reducerea de acum pare mai degrabă un gest de imagine decât o decizie coerentă și asumată.
Este vorba despre un act de responsabilitate sau doar o altă așteptare bine calculată?
Hotărârile ANRE vor intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Noile tarife și detalii suplimentare sunt disponibile pe site-ul Agenției.
Prețurile producției industriale din Moldova au crescut cu 7% în primele șase luni ale anului 2025, potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică.
Cele mai mari majorări au fost înregistrate în industria extractivă, unde prețurile au urcat cu peste 12% față de anul trecut. În același timp, industria prelucrătoare a înregistrat o creștere de 3%, iar în sectorul energetic – o explozie de 25%.
Dacă ne uităm la evoluția lunară, în iunie față de mai, prețurile au continuat să crească: cu 0,6% în industria extractivă și cu 0,4% în cea prelucrătoare. Doar în sectorul energetic nu s-au înregistrat schimbări față de luna precedentă.
Diferențele se resimt și în funcție de destinația produselor: cele pentru piața internă s-au scumpit cu aproape 8%, în timp ce cele destinate exportului – cu doar 1,4%.
Cele mai afectate domenii în acest an sunt activitățile legate de energie, cu o creștere de aproape 35%, dar și industria bunurilor de capital, unde prețurile au crescut cu peste 18%.
Datele detaliate pot fi consultate pe site-ul Biroului Național de Statistică.
Primăvara capricioasă din acest an le-a dat bătăi de cap apicultorilor din Republica Moldova. Înghețurile târzii au compromis florile de salcâm și pomii fructiferi, iar speranțele s-au mutat spre alte culturi.
Ion Spataru, apicultor: „2025 a fost un an deosebit. Deși primăvara a fost dificilă, cu înghețuri târzii care au compromis salcâmul aproape complet, totuși am reușit să scoatem ceva miere de rapiță. Eu, de exemplu, am luat în medie câte 10 kilograme de la o familie de albine.”
În ciuda unui an greu, apicultorii nu renunță. Cu multă muncă și răbdare, speră să salveze sezonul și să aducă pe mesele consumatorilor miere naturală și produse apicole de calitate.
Detalii in materialul video
Odată cu începerea secerișului, reprezentanții Direcției Situații Excepționale Soroca au mers direct în câmp, alături de combaineri și mecanizatori. Scopul: instruirea agricultorilor și verificarea condițiilor de lucru pentru prevenirea incendiilor.
EUGEN DOGA, ȘEF ADJUNCT DSE SOROCA:
„Le-am cerut să fie prudenți, să nu aprindă foc deschis pe câmp, este interzis fumatul. Toate regulile și cerințele le-am inclus și în aceste pliante, pe care le-am înmânat, pentru a fi respectate.”
Conducătorii gospodăriilor spun că măsurile sunt binevenite și că sunt pregătiți să le respecte.
GENADIE MUNTEAN, ADMINISTRATOR „TEH RUB SOR”: „E foarte bine că suntem informați suplimentar. Ne-am pregătit serios pentru această campanie. Toate utilajele sunt verificate, iar rezervoarele cu apă pentru intervenții sunt gata.”
Instruirile vor continua pe tot parcursul campaniei de seceriș, pentru ca munca oamenilor să fie protejată de incendii și alte pericole.
La Soroca s-a dat startul campaniei de seceriș 2025, iar primele combine deja au intrat pe câmp de câteva zile, în mai multe gospodării din raion. Printre acestea se numără și SRL „AgroVis” din satul Șeptelici, unde recoltarea este în plină dsfășurare.
Pentru a verifica situația, conducerea raionului Soroca a venit direct în câmp. La fața locului s-a întâlnit cu fermieri și specialiști din agricultură.
VLADIMIR IVANOV, ADMINISTRATOR SRL „AGROVIS”:„Am început recoltarea la orz. Munca de un an începe să dea roade și se arată a fi un an bun.”
VALERIU IVANOV, MECANIZATOR:
„Lucrez de 20 de ani și mereu ne rugăm să nu ne încurce ploile. Acum e bine, e uscat și se strânge ușor, dar după recoltare trebuie și ploaie ca să putem lucra pământul mai departe.”
ALIONA ANDRIUȚĂ, ȘEFA SECȚIEI AGRICULTURĂ A CONSILIULUI RAIONAL SOROCA:
„Zilele trecute a început campania de recoltare a culturilor de prima grupă. Avem peste 20.000 de hectare de recoltat. În câmp sunt pregătite să iasă 137 de combine, majoritatea moderne. Dacă vremea va fi favorabilă, ne vom isprăvi în termenii planificați.”
Chiar dacă prognoza este bună și recolta promite, fermierii se confruntă cu alte provocări, care le pun la încercare răbdarea și bugetele.
Vladimir Ivanov, Administrator SRL „AgroVis”:
„Prețul la grâu e acum 2,80 lei, iar pâinea costă 14 lei. La prețul ăsta nu ne acoperim cheltuielile. Motorina, piesele, totul s-a scumpit. Asta e provocarea cea mai mare după ce strângem recolta.”
Valeriu Ivanov, Combainer:
„După recoltare, ploaia e la fel de importantă ca soarele acum. Avem nevoie de umiditate ca să pregătim pământul pentru anul viitor.”
Chiar și cu aceste dificultăți, agricultorii din Soroca rămân în câmp, cu speranța că munca lor va fi răsplătită. Un mesaj de susținere a venit și din partea conducerii raionului.
Veaceslav Rusnac, Președintele Raionului Soroca:
„Este un moment deosebit de important pentru sectorul agricol. Fermierii intră acum în etapa în care văd roadele muncii lor. Pe această cale vreau să le urez mult succes, o campanie de recoltare în siguranță și recolte bogate, care să le răsplătească efortul.”
Rămâne ca vremea și munca oamenilor să aducă roadele dorite, iar fiecare bob strâns să fie o răsplată pentru un an greu, dar plin de speranțe pentru fermierii din raionul Soroca.
În primul trimestru al anului 2025, Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, valoarea PIB, exprimată în prețuri curente, a fost de aproximativ 70,4 miliarde de lei.
Această evoluție negativă vine într-un context și mai îngrijorător pe piața muncii.
„Forța de muncă scade cu aproape 10% într-un an”
Conform rezultatelor preliminare ale anchetei forței de muncă, în trimestrul I 2025, populația activă a constituit 807,9 mii de persoane – în scădere cu 9,9% față de aceeași perioadă din 2024.
Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a ajuns la doar 40,9%, cu aproape 4 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut.
În ceea ce privește populația ocupată, aceasta a scăzut la 772,7 mii de persoane. Ponderea femeilor a fost ușor mai mare, cu 51,6%, iar persoanele din mediul urban au fost mai prezente în câmpul muncii decât cele din rural.
Rata totală de ocupare s-a redus la 39,1%, iar în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani șomajul a atins un nivel de 12,8%.
Deși rata șomajului general a rămas relativ constantă la 4,4%, populația inactivă de 15 ani și peste a crescut semnificativ, atingând 1 milion 166 de mii de persoane – în creștere cu aproape 6% față de anul trecut.
Scăderea activității economice și diminuarea ocupării forței de muncă în primul trimestru din 2025 arată o deteriorare accentuată a indicatorilor social-economici. Aceste evoluții vin pe finalul mandatului actualei guvernări, amplificând presiunile sociale și întrebările privind eficiența politicilor economice aplicate în ultimii ani.
„Biroul Național de Statistică a anunțat: inflația continuă – în luna mai 2025, prețurile de consum au crescut cu 0,4% față de luna aprilie
Rata anuală a inflației a ajuns la 7,9% comparativ cu mai 2024, iar față de decembrie 2024 – 4,9%.
După ce în aprilie am trecut de un plus de 0,9%, luna mai aduce o ușoară temperare – dar menține creșterea prețurilor.
Ce s‑a scumpit și ce s‑a ieftinit?
Produse alimentare – +1,0%:
În schimb:
Bunuri nealimentare – –0,1%:
Inflație cumulate: aruncăm privirea înainte și înapoi
produse alimentare (+6,5%)
nealimentare (+0,7%)
servicii (+8,6%).
alimente +9,7%
nealimentare +1,8%
servicii +14,5%.
Cum stă Moldova în context regional?
Cu o inflație lunară de +0,4%, Moldova se aliniază unor țări precum Georgia, Portugalia sau Croația, dar rămâne sub Turcia (+1,5%) sau Luxemburg (+0,6%).
Prețurile medii de consum în luna martie, comparativ cu luna martie 2024, au crescut cu 8,8%, inclusiv la produse alimentare cu 9%, la mărfurile nealimentare cu 3% și la serviciile prestate populației cu 17,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.
În martie, comparativ cu luna februarie, s-a înregistrat o majorare a prețurilor medii de consum cu 0,6% Produsele alimentare s-au scumpit cu peste 1,5%, serviciile prestate populației – cu circa 0,6%, iar produsele nealimentare s-au ieftinit cu 0,3%.
Potrivit BNS, din produsele alimentare, majorări mai accentuate ale prețurilor medii de consum au fost marcate la legume – cu 7,8%, fructe – cu 6,2%, ulei vegetal – cu 4%. De asemenea, în perioada de analiză au fost înregistrate diminuări de preț la ouă de găină – cu 10,5%, zahăr – cu 0,2%.
La mărfurile nealimentare, au crescut prețurile medii de consum la încălțăminte și medicamente – cu câte 0,5%, materiale pentru construcții – cu 0,4%. Concomitent, s-au diminuat prețurile medii de consum la combustibili și carburanți – cu 2,6% (inclusiv la motorină – cu 5,0%, benzină – cu 4,5%, cărbune de pământ – cu 0,6%).
La serviciile prestate populației, în luna martie față de februarie curent, prețurile medii s-au majorat (cu 0,6%), în special din cauza creșterii serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare (cu 2,8%), serviciilor alimentației publice (cu 2,4%) și a celor medicale (cu 0,5%). Totodată, prețurile medii la serviciile de transport s-au redus (cu 2,1%) datorită, în special, reducerii prețurilor medii la cursele internaționale de transport aerian (cu 8,2%), tarifele medii la serviciile de transport feroviar fiind în creștere (cu cca 14,9%).
A nins și astăzi la Soroca. De dimineață, vremea, care s-a răcit simțitor, nu semăna deloc a peisaj de primăvară. Fulgii care au reușit să acopere și acoperișuri, nu indicau că degrabă ar veni Paștele. Mai mulți telespectatori fidel sortv, au expediat în adresa redacției, imagini video din raionul Soroca, dar și Drochia, cu ninsoarea matinală.
Pe unele străzi s-a format ghețuș, iar poliția îndeamnă șoferii să fie atenți la drum și să respecte regulile de circulație conform condițiilor climaterice. Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) anunță că astăzi, 10 aprilie, în raioanele Soroca, Briceni, Edine și Șoldănești, condițiile de ninsoare încă se mențin. Drumarii monitorizează traseele naționale și, la necesitate, intervin cu răspândirea de material antiderapant. Administraţia de Stat a Drumurilor reamintește că este în vigoare Cod Galben de înghețuri și vânt puternic, emis de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, valabil pînă pe 13 aprilie. Pentru vineri, 11 aprilie, la Soroca, meteorologii anunță lapoviță cu maxime de +3 grade și minime de -4 grade C.
Pagina 5 din 26