Joi, Noiembrie 19, 2026
Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Categorie: Economic

Odată cu finisarea recoltării culturilor cerealiere de I grupă, la Soroca a fost desfășurată tradiționala sărbătoare „Ultimul snop”, din cadrul Campaniei de recoltare ”Secerișul 2024”. Plugarii spun că în acest an, natura-mamă le-a dat mai puțin decât sperau ei. Din cauza temperaturilor ridicate din primăvară, recolta este mai mică față de anii precedenți. Iurie Dumitraș de la Rublenița, face agricultură de când se ține minte, optează pentru un produs ecologic, iar anul acesta, a adus pe piață un grâu din Austria.

Agricultorii spun că acum, le-a rămas doar să spere că își vor scoate cheltuielile în urma majorării prețului cerealelor, dar și după ce vor aduce în hambare și celelalte produse agricole. Pentru roadele obținute, cei care ne pun pâinea pe masă, au fost decernați de către conducerea raionului, cu diplome, premii bănești și colaci din roada nouă. Potrivit conducerii raionului, la Soroca, anul acesta au fost recoltate circa 17.800 de ha de culturi de prima grupă.

Pentru a mai uita de grijile zilnice, agricultorii au avut parte de un spectacol muzical, prezentat de colectivele artistice din raion.

Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Categorie: Economic

Chisinau (IPN)  

Republica Moldova are un potențial tehnic considerabil de surse de energie regenerabilă. Un obiectiv stabilit de țara noastră este ca, până în anul 2030, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie să fie 27%. Încurajând investițiile în surse regenerabile, Republica Moldova și-ar putea reduce dependența de resursele energetice importate crescând în același timp, consumul de resurse energetice interne. Pentru a îndeplini aceste deziderate este necesară o abordare și implicare a tuturor actorilor din societate de la persoane fizice, gospodării casnice, agenți economici, administrațiile publice locale și cele centrale pentru a crea comunități energetice viabile să fortifice sectorul energetic din Republica Moldova asemeni celor din țările Uniunii Europene. Acest lucru poate fi realizat doar prin suportul oferit de partenerii europeni. Despre provocările, oportunitățile dar și beneficiile obținute în această direcție au discutat participanții la dezbaterea publică „Transformarea sectorului energetic prin finanțări europene: exemple concrete și lecții însușite”, organizată de Agenția de presă IPN.

Leonid Boaghe, primarul comunei Sireți, raionul Strășeni, a vorbit despre importanța realizării unui screening al sectorului energetic din localitate pentru a putea vedea clar care este nivelul de consum de energie, apă, gaz etc. Astfel, potrivit edilului, acest proces se realizează prin intermediul unui sistem informațional de manangement energetic – EMIS care permite colectarea, stocarea și analiza datelor de consum pentru energie și apă a clădirilor publice din Republica Moldova.

„Pentru a avea o situație clară din punct de vedere al energiei trebuie neapărat să colectezi anumite date. În Sireți, am făcut acest management al clădirilor, la câteva edificii publice am încercat să facem și un audit: am colectat consumul anual, ca să vedem exact cât gaz, electricitate, apă, câte sunt cheltuielile pentru canalizare la toate clădirile publice de pe teritoriul satului Sireți. Acum avem șapte edificii publice, în plus liceul care este patrimonial în subordinea primăriei, metodologic în subordinea Consiliului Raional, implicit Ministerului Educației. Dar acest lucru l-am făcut deja al treilea an, de când implementăm sistemul informațional de management energetic EMIS”, spune Leonid Boaghe.

Primarul comunei Sireți susține că o astfel de radiografie a situației energetice a satului contribuie la eficientizarea ulterioară a cheltuielilor și reduce din vulnerabilitatea pe segmentul dependenței de importul energetic. Studiile de fezabilitatea realizate la instituțiile publice din sat au fost posibile grație partenerilor europeni, care, potrivit lui Boaghe, contribuie esențial, la etapa inițială, la o clarificare exactă a stării lucrurilor. „În contextul în care ne aflăm noi, contextul războiului din Ucraina, contextul crizei refugiaților, crizei energetice și dependenței de sursele energetice. La nivel local idei sunt foarte multe, avem și idei care pot fi implementate și la nivel național, și la nivel regional, dar atâta timp cât suntem la primărie trebuie să ne facem treaba la locul nostru de muncă. Noi am încercat să facem lucruri multe la nivel local, ca să trecem spre această tranziție verde, spre această energie regenerabilă. Am înregistrat, în ultimii ani, anumite succese. Evident, că lucrurile pe care le începem la acest capitol, trebuie să se facă un screening local pentru a înțelege câte edificii avem, câtă energie se consumă, fie că este vorba despre gaze, fie că este vorba despre energie electrică, trebuie mai întâi să facem o evaluare pentru a înțelege cu ce consumuri avem de fapt de a lucra și ce consum trebuie redus treptat, treptat. Evident, asta ar însemna în linii generale să facem un management energetic al clădirilor publice pe care le avem noi. Treptat am colectat foarte multe date ca să înțelegem ce direcție să luăm și pe ce direcție trebuie de întreprins acțiuni. Spre exemplu, la grădinița din localitate am implementat eficiența energetică prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), de asemenea o altă parte a panourilor fotovoltaice a fost finanțată de Programul de granturi mici al Facilității Globale de Mediu GEF, susținut de PNUD Moldova”, a mai spus primarul comunei Sireți, raionul Strășeni.

 

Antreprenoarea din satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, Dorina Onici, consideră că orice criză trebuie transformată în oportunitate. Tocmai de aceea, pe teritoriul pensiunii pe care o deține se construiește prima casă din Republica Moldova realizată din cânepă industrială. Această construcție se datorează susținerii din partea Belgiei.

„Criza pandemiei ne-a făcut ca să deschidem pensiunea, criza refugiaților ne-a făcut cunoscuți pe tot mapamondul, pentru că eram vizitați și se cazau la noi mulți oameni. Criza energetică ne-a făcut așa ca să avem tangență cu A.O. Renașterea Rurală care ne-a ghidat din prima, începând cu amenajarea panourilor solare și ulterior cu edificarea casei din cânepă. Susținerea a venit de la partenerii austrieci și suedezi. Datorită suportului financiar acordat de aceștia, am putut instala bateriile solare și a reduce prețul la facturi”, susține Dorina Onici.

Proprietara pensiunii mai spune că doar așa se fac lucrurile pentru a avea sustenabilitate în timp, iar această experiență este necesară nu doar anumitor persoane sau instituții, ci tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Proiectele privind energia regenerabilă realizate de Dorina Onici sunt susținute de Austria și Suedia, dar privitor la casa din cânepă sunt ghidați de experți din Belgia. „Trebuie să realizăm faptul că energia alternativă nu este un moft, ea trebuie diversificată și trebuie să mergem cu toții pe această undă și noi trebuie să folosim la maximum ideile și posibilitățile care ni se acordă nouă în acest context. Noi am mers din prima cu A.O. Renașterea Rurală mână-n mână. Într-adevăr nu aveam cunoștințe în această direcție și am studiat mult, dar timpul ne învață și vedem impactul foarte benefic și mare”, a precizat antreprenoarea din satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, Dorina Onici.

 

Dinu Bubulici, proprietarul unei case eficiente energetic, spune că și-a construit casa prin anul 2019, era novice în acest domeniu și în acea perioadă nu erau în trend tendințele în eficiență energetică. „Nu prea se cunoștea practic nimic despre eficientizare, fotovoltaice. Cumva eu am fost un promotor al acestei idei. Singur m-am ocupat de importul acestor panouri fotovoltaice. Le-am adus personal din China. Am trecut toate procedurile de devamare. La casă am implementat tehnologii cum ar fi pompe de căldură, m-am implicat foarte tare în ingineria lor. La mine sistemul de încălzire este prin pardosea și pe acolo circulă agentul termic, apa, apoi pompa de căldură ia energia de afară și o transformă în energie termică, încălzește apa care circulă prin podea. Astfel, la mine se încălzește toată casa”, a mai declarat Dinu Bubulici.

Tânărul mai susține că pentru a avea o cotă semnificativă de energie regenerabilă, Republica Moldova mai are de lucrat la acest capitol, în contextul în care, deocamdată, este complicat de scos anumite persoane din zona lor de confort pentru a trece la energia alternativă. Totuși, potrivit lui Bubulici, atât persoanele fizice, cât și cele juridice trebuie să cunoască și faptul că în ultima perioadă partenerii de dezvoltare din Uniunea Europeană oferă tot mai multe posibilități pentru a dezvolta energia regenerabilă.  

„Pentru că ideile inovatoare sau proiectele grandioase de eficiență energetică necesită nu doar investiție, dar și o ambiție foarte puternică. Noi cumva, e foarte trist să spun, dar am beneficiat de această criză energetică și un pic am început să ne mișcăm. Eu sunt foarte optimist și cred că în 15-20 de ani să avem o cotă foarte bună, semnificativă de energie regenerabilă. Oportunități acum sunt mult mai multe și datorită proiectelor europene, care pot contribui la sustenabilitatea energetică”, a mai declarat Dinu Bubulici.

 

Dezbaterea publică „Transformarea sectorului energetic prin finanțări europene. Exemple concrete și lecții însușite” este a doua ediție din cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, susținut de către Fundația Soros Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros Moldova.



IPN © 2024 Toate drepturile rezervate. Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al IPN.
Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Categorie: Economic

Lucrările de reparație a tronsonului Soroca-Arionești-Otaci, cu o lungime de 40 de kilometri, se desfășoară într-un ritm bun. De această părere este ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care a inspectat mersul lucrărilor pe șantierele de construcție.

Dirigintele de șantier a recunoscut că la început a fost mai greu, dar acum lucrările sunt desfășurate conform proiectului și că în termenii stabiliți,  locuitorii din Grigorăuca, Sobari, Pocrovca, Niorcani și alte 11 localități vor beneficia de drum reabilitat, stații de autobuz moderne și zone adiacente amenajate în siguranță.

Se lucrează în ritm bun chiar și pe timp de caniculă. Muncitorii ne-au spus că încep lucru mai de cu zor și îl finisează peste program, deoarece în orele de vârf, când temperaturile sunt fierbinți, fac pauză.

La moment aici circulația rutieră este dirijată pe o singură bandă. Cu toate că pierd timp, șoferii sunt mulțumiți de faptul că în sfârșit după zeci de ani de așteptare, drumul va fi reabilitat.

După ce a inspectat șantierul de construcție a drumului, ministrul Spînu, a vizitat șantierul de construcție a subproiectului de la Zona Economică Liberă Soroca, realizat în cadrul proiectului ”Crearea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare pentru subzona Soroca a Zonei Economice Libere ”Ungheni -Business””

Ministru însoțit de primara municipiului și reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Nord, a mai vizitat și grădinița de copii ”Calina” amplasată în zona de revitalizare ”Dealul romilor”. Instituție ce se află în renovare capitală.

 

Andrei Spînu, s-a întâlnit și cu conducerea raionului, unde a semnat un contract de finanțare a proiectului ”Construcția sistemelor de alimentare cu apă în 7 localități din raionul Soroca”.

Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Categorie: Economic
Serviciul Vamal a găzduit prima ședință a Comitetului de Supraveghere a Proiectului privind dezvoltarea și implementarea NCTS la nivel național, realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene și implementat de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

Ședința a fost prezidată de directorul interimar al Serviciului Vamal și președintele Comitetului de Supraveghere, Viorel Doagă, la care au participat reprezentanții Delegației UE în Republica Moldova, experții UNCTAD, precum și echipa de implementare din cadrul autorității vamale.

Reuniunea membrilor Comitetului de Supraveghere a avut drept scop evaluarea progresului înregistrat în implementarea proiectului, precum și identificarea soluțiilor optime pentru a asigura atingerea obiectivelor propuse în termenii stabiliți.

În deschiderea ședinței, Viorel Doagă a mulțumit Delegației UE pentru suportul consistent acordat în cadrul acestui proiect de importanță majoră, și a subliniat că autoritatea vamală este implicată plenar în realizarea Planului național de implementare al Proiectului și pregătirea Republicii Moldova de procesul de aderare la Convenția privind regimul de tranzit comun și Convenția privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri.

Managerul de proiect din partea UNCTAD, Constantin Ciută a prezentat un tablou de ansamblu și stadiul actual al implementării proiectului, precum și activitățile preconizate pentru lansarea sistemului NCTS la nivel național. Totodată, în cadrul unei demonstrații în regim real, participanții au avut ocazia de a vedea cum sunt gestionate operațiunile de tranzit, atât din perspectiva funcționarului vamal, cât și a unui agent economic. 

Echipa de implementare din cadrul Serviciului Vamal s-a referit la aspecte procedurale, juridice și IT, fiind remarcat că, prevederile Convențiilor privind regimul de tranzit comun sunt transpuse în mai multe acte normative, și anume noul Cod vamal, Regulamentul de aplicare a noului Cod vamal, Ordine ale Serviciului Vamal, iar sistemul IT este dezvoltat și aplicat conform cerințelor stabilite, NCTS fiind deja utilizat cu succes de către operatorii economici care au migrat în noul sistem.

Operaționalizarea noului sistem de tranzit în Republica Moldova marchează un pas important în alinierea la standardele europene și reflectă angajamentul ferm al Serviciului Vamal și al partenerilor de dezvoltare internaționali în edificarea unei administrații vamale eficiente, transparente și orientate spre facilitarea comerțului internațional.

Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Categorie: Economic

 

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, va afectua mâine o vizită de lucru la Soroca. De dimineață, acesta va vizita șantierul de construcție a drumului Soroca-Arionești, după care se va deplasa către șantierul de construcție a subproiectului de la Zona Economică Liberă Soroca, realizat în cadrul proiectului ”Crearea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare pentru subzona Soroca a Zonei Economice Libere ”Ungheni -Business””.

Agenda ministrului Spînu, mai cuprinde și o vizită la grădinița de copii ”Calina” amplasată în zona de revitalizare ”Dealul romilor”, dar și o întâlnire cu autoritățile publice locale , unde va fi semnat un contract de finanțare a proiectului ”Construcția sistemelor de alimentare cu apă în 7 localități din raionul Soroca”.

Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Categorie: Economic

Primarii din localitățile raionului Soroca și Florești, au participat, la o sesiune de informare privind modul de participare la Concursul de selectare a proiectelor de dezvoltare regională pentru orașele și satele din Republica Moldova, ediția 2024. Evenimentul a avut loc la Palatul de Cultură din Soroca, fiind organizat de către reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Nord

Primarii salută inițiativa concursul, dar mai puțin condițiile acestuia, care presupun și contribuția primăriei locale. Ei spun că nu au posibilități financiare, deoarece bugetele primăriilor, sunt modeste.

Probleme sunt multe la sat, spun primarii, însă în topul celor mai strigente rămâne a fi aprovizionarea cu apă potabilă a localităților. Majoritatea fântânilor au secat, iar în cele rămase, calitatea apei lasă de dorit.

Potrivit organizatorilor, astfel de sesiuni de informare au fost desfășurate la Bălți și Drochia și urmează să mai aibă loc la Dondușeni și Edineț. Concursul de selectare a proiectelor de dezvoltare regională pentru orașele și satele din Republica Moldova, ediția 2024, a fost  lansat recent de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova

Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Categorie: Economic

Conducerea raionului Soroca prezentă la Forumul Economic Regional Moldova 2024. Potrivit unui comunicat plasat pe paginea Consiliului Raional Soroca, în perioada 4-6 iulie, vicepreședintele raionului Iurie Tănase, a participat la Forumul organizat de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale și Consiliul Județean Suceava ce s-a desfășurat la Vatra Dornei, România. Printre invitați s-au numărat europarlamentari, miniștri, secretari de stat, reprezentanți ai Agenției Regionale de Dezvoltare Nord-Est, autorități județene și locale, oameni de afaceri din România, Republica Moldova, Ucraina și Polonia.

Discuțiile s-au axat pe trei obiective principale: turism, investiții și sănătate.

Obiectivul central al Forumului l-a constituit asigurarea condițiilor necesare de “Planificare și Cooperare pe obiectivul strategic: Moldova 2030“.

Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Categorie: Economic

Forfotă mare pe câmpurile de la Vasilcău, combinele şi tractoarele au ieșit la seceriș. Aici, grâul este strâns cu două combine moderne, dotate cu aer condiționat. Combinerii spun că vremea este favorabilă și că spicele arată a fi pline.

Deși este prima zi de recoltare, agronomul speră să strângă peste patru tone de grîu la ha, mai puțin de cât anul trecut, spune el.

Pentru ca lucrările de recoltare să fie desfășurate fără careva incidente neplăcute, salvatorii de la Direcția Situații Excepționale din Soroca, efectuează vizite în teritoriu. Salvatorii au venit și cu unele recomandări. Aceștia le-au vorbit celor implicați la recoltare, despre regulile de securitate anti incendiare și au împărțit pliante informative.

În raionul Soroca, urmează să fie recoltate circa 12 mii de ha de grâu.

Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Categorie: Economic

Guvernul a aprobat Programul „Satul European” pentru anii 2024-2028. Costurile implementării programului sunt estimate la peste 5,3 miliarde de lei, dintre care din bugetul de stat, prin intermediul Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală, va fi asigurată suma de peste 2,5 miliarde de lei.

Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Salariu_mare_și_un_loc_de_muncă_aproape_de casă_Ceși_mai_doresc_candidații_moldoveni_LucruMD
Categorie: Economic

Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord și autorități locale din raionul Soroca au inițiat elaborarea cererilor complete de finanțare pentru implementarea proiectului de alimentare cu apă, urmând ca acesta să fie inclus în Documentul Unic de Program (2022-2024). Miercuri, 21 februarie, beneficiarii proiectului au participat la primele ședințe.

În raionul Soroca, noul proiect prevede construcția rețelelor interne de distribuție a apei potabile în șapte sate: comuna Vasilcău (s. Inundeni, s. Ruslanovca), com. Vărăncău (s. Slobozia-Vărăncău, s. Slobozia-Cremene), com. Volovița (s. Alexandru cel Bun), s. Racovăț, precum și la Tabăra de odihnă „La Dumbravă”. Printre beneficiarii finali ai proiectului se numără 10 mii de cetățeni, 25 de instituții publice și 45 de agenți economici. De asemenea, proiectul mai are în vedere crearea unui operator regional pentru gestionarea sistemului de alimentare cu apă în cele șapte localități. Realizarea noului proiect va marca finalizarea proiectului „Apa – necesitate primordială pentru o viață calitativă în Regiunea de Dezvoltare Nord”, implementat anterior de ADR Nord în raionul Soroca, din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

Dosarul proiectului a fost depus la Concursul pentru identificarea, evaluarea și aprobarea proiectelor de dezvoltare regională în domeniul „Aprovizionare cu apă și sanitație", pentru finanțare din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, ediția noiembrie 2023

Log in or Sign up