Politic

 Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor,  Vlad Batrîncea,  a propus o inițiativă de modificare a constituției pentru interzicerea traseismului politic. Propunerea a fost vociferate în cadrul unui briefing de presă.

VLAD BATRÎNCEA,DEPUTAT: ” Propunem modificarea constituției pentru a interzice turismul parlamentar. Deputatul nu va putea părăsi fracțiunea parlamentară și nu va putea participa în jocuri politice. Dacă o face, va fi obligat să-și depună mandatul în Parlament.” Batrîncea a făcut un apel către toți deputații din Parlament să semneze această inițiativă pentru interzicerea „turismului parlamentar”.

VLAD BATRÎNCEA, DEPUTAT: ”Este o șansă istorică pentru cei de stânga și pentru cei de dreapta. Pe parcursul ultimelor legislaturi am fost martori la crearea anumit structuri și majorității care nu au nimic în comun cu votul cetățenilor. Oamenii votează partide politice și platforme, dar nu deputați individuali. Știm mai multe fapte când colegii noștri primesc oferte generoase din partea partidului ȘOR. Colegii noștri din opoziție folosesc aceste practici murdare. Ultimii noștri doi colegi care au plecat din partid să nu caute anumite pretexte pentru a veni cu argumente sterile. Ei au căutat doar interesul lor personal de trădare a echipei și a alegătorilor în schimbul unor favoruri personale. Atunci când era bine ei au fost cei mai activi și devotați, iar acum când trecem printr-o perioadă mai dificilă ei îți arată adevărata față.”

Declarațiile vin după ce deputații  Alexandr Nesterovschi  și Irina Lozovan  au părăsit fracțiunea parlamentară a Blocului Socialiștilor și Comuniștilor alăturându-se  „Mișcării pentru Popor”. La fel și  10 primari aleși pe lista Partidului Socialiștilor din Republica Moldova au anunțat aderarea lor la Mișcarea Pentru Popor.

Astăzi, 26 martie, la Soroca au avut loc mai multe activități dedicate aniversării a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Activitățile au început cu „Liturghia Unirii” la parohia „Sfinții Martiri Brâncoveni”. Doritorii au participat și la marșul Tricolorului și la un marș automobilistic – Cu Tricolorul oricând și oriunde, ulterior în Piața Libertății a avut loc activitatea culturală „Suntem o Țară și un Neam”. Semnificația istorică a evenimentului a fost reflectată prin mai multe discursuri, poezii și cântece.

Sorocenii participanți la activitate au accentuat importanța evenimentului, menționând totodată că așteaptă ziua când se va înfăptui Unirea.Prezenți la eveniment au fost și oaspeți din România care de fiecare dată când vin la Soroca spun că vin acasă.Activitățile desfășurate cu prilejul celor 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România au fost organizate de „Consiliul Unirii din Soroca”.

La 27 martie 2023, se împlinesc 105 ani de când Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România.

Astăzi, 24 martie, a avut loc şedinţa extrardinară a Consiliului municipal Soroca. La începutul ședinței reprezentanții Asociației Obștești Eco- Sor au venit cu o informație referitor la demararea proiectului privind colectarea separată a deșeurilor din plastic în municipiul Soroca.

Aleșii locali au examinat 35 de proiecte de decizii, incluse în ordinea de zi, primul fiind audierea Raportului privind executarea bugetului Primăriei Soroca pentru anul 2022, prezentat de viceprimarul Ghenadie Mînăscurtă. Consilierii s-au expus astăzi și referitor la notificările Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. La sfârșitul ședinței, la solicitarea unor consilieri, cu o informație referitor la  situația terenului de sport din regiunea Fabricii de tricotate, a venit reprezentantul întreprinderii care a efectuat lucrările.

În cadrul ședinței de astăzi consilierii municipali au mai examinat proiecte de decizii cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor de pe lângă casele de locuit,  alocarea surselor financiare din fondul de rezervă și subiectul cu privire la modificarea capitalului social al ÎM „DGLC Soroca” prin majorare.

În urma ședinței, membrii CSS au venit cu următoarele decizii și recomandări:

- Accelerarea creării Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). CSM urmează să fie funcțional în cel mult 30 de zile. Parlamentul va numi membri non-judecători, care au promovat verificarea Comisiei de evaluare externă.

- Parlamentul va pregăti cadrul legal pentru crearea Curții Anticorupție, care să fie funcțională în cel mult 3 luni. Curtea Anticorupție va examina dosarele de mare corupție și dosarele de corupție din justiție.

- Ministerul Justiției, Institutul Național al Justiției și noul CSM vor lucra împreună pentru a pregăti și a aduce tineri judecători în sistem. 

Președinta Maia Sandu a transmis în declarațiile sale că judecătorii au de ales - să continue să fie parte a problemei sau să devină parte a soluției. „Fie priviți dintr-o parte restaurarea dreptății, fie alegeți să faceți parte din procesele de curățare a justiției, de redare a prestigiului profesiei de judecător, de construire a unui sistem judecătoresc puternic și independent", a punctat șefa statului.

Președinta Maia Sandu a mai subliniat că există și judecători care aleg să-și facă meseria cu demnitate, a căror voce și implicare sunt acum decisive. Ei trebuie să demonstreze că puterea judecătorului vine din integritatea sa: „Avem nevoie de o justiție independentă de corupție, care să facă dreptate, pentru a reuși să construim o Moldovă europeană și să refacem încrederea oamenilor în justiție și în propria lor țară", a conchis șefa statului.

Președinta Maia Sandu cere Parlamentului și Guvernului să creeze o instanță separată, care să investigheze cazurile de corupție mare din sistemul justiției. Discursul a fost ținut de șefa statului în Parlament.

MAIA SANDU, PREȘEDINTA REPUBLICII MOLDOVA:

„Schimbările care au început în justiție sunt corecte și își vor îndeplini scopul - de a avea în sistem judecători independenți care pun legea în capul mesei. Rezistența din sistem la această curățare era de așteptat. Cei corupți, cei deprinși cu comenzi la telefon, cei obișnuiți cu mita nu vor să-și schimbe năravul sau, și mai mult, să fie pedepsiți pentru ce au făcut. Dar asta nu ne va opri. Pentru moldoveni dreptatea este esențială. Oricât de complicat ar fi, vom duce la capăt curățarea justiției.

Corupția la nivel înalt este cel mai mare pericol la adresa Moldovei. Suntem datori și obligați în fața cetățenilor să pedepsim marii corupți și să nu le permitem să ne mai controleze țara. În acești 2 ani justiția a avut independența să facă dreptate oam enilor. Dar nu a făcut-o.

Solicit Parlamentului și Guvernului să creeze Curtea Anticorupție, o instanță specializată care să investigheze cazurile de corupție mare și corupție în sistemul justiției. Nu mai avem timp să lăsăm corupții din sistem să amâne la nesfârșit propria curățare. Doar atunci când legea va fi în capul mesei, iar fiecare își va face treaba la locul lui vom reuși să corectăm răul făcut țării noastre”.

Astăzi, 17 martie, judecătorii din Republica Moldova s-au întrunit la Adunarea Generală. Timp de 5 ore, cei peste 300 de magistrați au avut luări de cuvânt, apoi au decis să ia o pauză în care să elaboreze o declarație comună, despre starea lucrurilor în justiție, după care vor veni cu propuneri despre regulament.

Parlamentarii au fost convocați în ședință plenară. Din start Fracțiunea Partidul Acțiune și Solidaritate a rămas fără un deputat. Parlamentul a luat act de cererea depusă de către deputatul Artur Mija, după ce a fost numit în funcția de Secretar general al Guvernului. Astfel, fotoliul de deputat ar urma să fie ocupat de Gheorghe Cojoc – președinte al Organizației Teritoriale PAS, Basarabeasca. 

La fel și deputatul  Alexandr Nesterovschi a anunțat că părăsește Partidul Socialiștilor (PSRM) și se va alătură „Mișcării pentru Popor”, din care face parte și Partidul „Șor”. Anunțul a provocat mai multe discuții între cei prezenți în sală.

Guvernul a majorat tariful minim pentru remunerarea specialiștilor implicați în evaluarea proiectelor manualelor școlare, la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, tariful minim pentru o coală de autor (16 pagini de text) va fi de 550 de lei față de 15 lei, cât era anterior, precizează unimedia. O decizie în acest sens a fost aprobată la ședința de astăzi a Guvernului.

ANATOLIE TOPALĂ, MINISTRUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII:

„Activitatea evaluatorului este foarte importantă pentru a asigura calitatea unui manual școlar. În același timp, majorarea remunerării ne permite să-i atragem în acest proces pe cei mai buni specialiști”, a menționat ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală.

În context, prim-ministrul Dorin Recean a venit cu o solicitare către ministrul Educației, Anatolie Topală.

DORIN RECEAN, PRIM-MINISTRU REPUBLICII MOLDOVA:

„ Tare mult sper că noi vom fi foarte atenți cu manualele, pentru că formăm conștiința copiilor noștri, generației următoare, inclusiv prin manuale și am dat acest exemplu, manual de clasa 7-a sau a 8-a, limba rusă, cu exemplu de analizați structura gramaticală a textului - este ceva de genul „папа бизнесмен, его постоянно нету дома, мама заботится о нас, готовит, убирает” și nu știu ce. Iată chestii de astea noi trebuie să le scoatem din manuale, pentru că asta creează conștiința copiilor noștri. Același lucru se referă și la orientarea copiilor în trecut sau orientarea copiilor în viitor, să ne străduim să respectăm tradițiile și trebuie să știm despre istoria noastră, despre carul cu boi, etc., dar trebuie să știm și despre rachetele cosmice, despre încercările oamenilor de știință de a ajunge pe lună, de a explora spațiul. Toate aceste lucruri să le avem cu grijă implementate în manualele noi”, a declarat Recean.

Anterior, în cadrul unor ședințe cu reprezentanții editurilor, Anatolie Topală a solicitat implicarea celor mai experimentate și calificate cadre didactice pentru pregătirea proiectelor de manuale care să corespundă rigorilor în domeniu, dar și așteptărilor elevilor și cadrelor didactice.

Maia Sandu a depus declarația de avere pentru anul 2022. Șefa statului a cheltuit o parte din banii pe care îi avea depozitați la bancă. Dacă în anul 2021 avea 2,3 mii de dolari depozitați la o bancă din SUA, în 2022 depozitul însuma 600 de dolari. Cel puțin asta arată declarația de avere și interese personale, pe care președinta a depus-o la Autoritatea Națională de Integritate.

Potrivit documentului, șefa statului a ridicat în anul 2022 un salariu de bază de peste 258,7 mii de lei.

Șefa statului deține în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați, procurat în 2003, cu valoarea de 440,1 mii de lei, și un automobil Toyota RAV4 din 2007, procurat în 2012, cu 170 de mii de lei. Președinta nu indică că ar deține terenuri sau alte bunuri imobile decât apartamentul declarat.

De asemenea, președintele indică în declarație un cont curent la o bancă din Chișinău cu 13,1 mii de lei și un depozit bancar în SUA, unde deține 600 de dolari.

Limba ţării, a fost motiv de discordie în Parlament. Inițiativa deputaților PAS pentru substituirea în textul legilor Republicii Moldova și în Constituție a sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” a încins spiritele la ședință. Deputații Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au venit cu postere și au blocat tribuna Legislativului în semn de protest. Mai mulți deputați s-au îmbrâncit. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au cerut alegeri anticipate. Cu o replica a venit  președintele Parlamentului, Igor Grosu.

IGOR GROSU, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI:

” Asta-i durerea voastră anticipate, nu le vedeți până în 2025.”

 În pofida scandalului, proiectul de lege a fost votat în prima lectură. Astfel, în toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”.

VERONICA ROȘCA,DEPUTAT: ”Sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă””.

În termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun. Proiectul mai prevedere ca Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, să se numească „Limba română”. Proiectul de lege a fost votat în prima lectură de 56 de deputați.