Premierul Dorin Recean a îndemnat cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot să participe la alegerile prezidențiale și la referendumul republican constituțional care vor fi organizate în țara noastră în această duminică, pe 20 octombrie. Șeful Guvernului a precizat că „este foarte important să participăm la acest exercițiu democratic”.

„Încep cu un îndemn - pe 20 octombrie să ieșim la vot cu toții. Acesta este exercițiul cel mai important într-o democrație. Neapărat fiecare dintre noi să meargă la vot, să încurajeze și pe toți ceilalți să o facă. Să mergem la vot, să solicităm câte două buletine: unu pentru referendum, unu pentru prezidențiale, și să votăm. Este foarte important să participăm la acest exercițiu democratic”, a afirmat Dorin Recean la începutul ședinței de astăzi a Guvernului. 

Pe 20 octombrie, cetățenii care vor merge să-și exercite dreptul la vot vor primi câte două buletine: unul pentru alegerile prezidențiale, unde vor putea să pună ștampila în dreptul unuia dintre cei 11 candidați înregistrați de Comisia Electorală Centrală, și unul pentru referendumul republican constituțional, unde vor trebui să aleagă una dintre opțiunile de vot DA sau NU, răspunzând la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Studenții și elevii cu drept de vot, care nu au reușit să se înregistreze la locul de reședință sau cel temporar în localitatea unde învață, vor avea posibilitatea să voteze la orice secție deschisă în localitatea unde își fac studiile. Informația a fost anunțată de Comisia Electorală Centrală. Potrivit informațiilor, va fi necesar să se prezinte un act de identitate și o legitimație de student sau elev în cadrul instituției de învățământ în care învață. Aceștia vor fi incluși într-o listă suplimentară.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor avea loc pe 20 octombrie. În aceeași zi, în țară va avea loc un referendum, la care cetățenii vor fi întrebați dacă susțin modificarea Constituției în scopul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Potrivit informațiilor oferite de Comisia Electorală Centrală (CEC), buletinul de vot pentru referendumul constituțional din Republica Moldova le va permite cetățenilor să decidă asupra unei modificări fundamentale a Constituției. Alegătorii vor pune ștampila cu inscripția „Votat” în unul dintre cele două cercuri, având două opțiuni: „DA” sau „NU”.

Buletinul de vot va prezenta întrebarea referitoare la modificarea Constituției pentru a permite aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire ale acestora. Noua formulare din legea supremă ar specifica că „aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabilește de Parlament prin lege organică".

În plus, proiectul de lege include un paragraf prin care tratatele și reglementările europene obligatorii ar urma să aibă prioritate în fața dispozițiilor interne care contravin acestora, însă cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Cetățenii sunt cei care vor decide asupra acestei propuneri prin vot. Dacă majoritatea va vota „DA”, atunci Parlamentul va avea prerogativa de a integra în mod organic reglementările europene în legislația națională.

Mai mult de jumătate dintre candidații la alegerile  prezidențiale din Republica Moldova, din acest scrutin, conform unei publicații de la  Europa Liberă,    dețin cetățenii străine. Printre aceștia se numără șapte candidați cu cetățenie română: Alexandr Stoianoglo, Maia Sandu, Victoria Furtună, Octavian Țîcu, Ion Chicu, Andrei Năstase și Vasile Tarlev, plus Renato Usatîi, candidat al Partidului Nostru, care deține cetățenia rusă.

Alexandr Stoianoglo și-a justificat obținerea cetățeniei române ca o „necesitate apolitică”, în timp ce Maia Sandu a menționat că aceasta reprezintă o legătură identitară, fiind un pas către integrarea europeană a Republicii Moldova. Victoria Furtună, candidată independentă, consideră că cetățenia română îi oferă anumite drepturi fără a afecta loialitatea față de Moldova. Octavian Țîcu sprijină dubla cetățenie doar în relația cu România, pe care o consideră un drept istoric al moldovenilor.

Ion Chicu, candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, a declarat anterior că a obținut cetățenia română pentru oportunitățile oferite, dar nu a detaliat recent acest subiect. Andrei Năstase și Vasile Tarlev, de asemenea cetățeni români, sunt candidați independenți sau susținuți de partide mai mici.

Renato Usatîi, deținător al cetățeniei ruse, a criticat dubla cetățenie pentru demnitari în campaniile anterioare, fără a clarifica dacă a renunțat la cetățenia rusă.

Pe de altă parte, Irina Vlah, Natalia Morari și Tudor Ulianovschi au declarat la Comisia Electorală Centrală că nu dețin cetățenia altor state. Ulianovschi a explicat că nu a obținut cetățenia română din motive practice, deși familia sa beneficiază de drepturi datorită cetățeniei soției sale.

Comisia Electorală Centrală menționează că declararea dublei cetățenii de către candidați este o formalitate fără consecințe legale, în conformitate cu legislația moldoveană, care permite deținerea cetățeniilor multiple.