Șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale va fi demis. Guvernul a solicitat astăzi demiterea lui Eduard Ohladciuc. Cererea a fost înaintată președintei Maia Sandu, care urmează să ia o decizie în această privință.
Reamintim că Eduard Ohladciuc a fost numit în funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale la 6 octombrie 2021. Eduard Ohladciuc are o experiență de peste 30 de ani în serviciul militar.
Programul „Orizont Europa” este Programul Cadru pentru Cercetare și Inovare a Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 si reprezintă continuarea programului „Orizont 2020”. Fiind primul stat asociat acestui program din Parteneriatul Estic, Republica Moldova a înregistrat deja rezultate importante, beneficiind de 4,7 mln de euro în anul 2020. Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la cel deal 9-lea Program Cadru de Cercetare si Inovare „Orizont Europa” în data de 27 octombrie 2021. Prin această asociere instituțiile de cercetare și inovare, precum si mediul de afaceri din țara noastră pot accesa în condiții egale cu țările membre UE fonduri europene, destinate activității de cercetare și inovare. Instituțiile din Moldova se pot asocial cu alte instituții europene în consorții, pentru a depune propuneri de proiecte, atât în calitate de parteneri, cât și în calitate de coordonatori ai proiectelor. Despre programul „Orizont Europa”, despre integrarea cercetării din Republica Moldova în spațiul european, despre beneficiile și beneficiarii acestei integrări au discutat participanții la dezabaterea publică „Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova”, organizată de IPN:
Aurelia Hanganu, directorul Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, a declarat că asociază beneficiile acestui program cu provocările și problemele pe care le ridică această asociere, întrucât este un program cadru, deschis întregii Europe, care permite de a participa în competiții pe picior de egalitate între diferite echipe de cercetare, din diferite instituții de cercetare, de învățământ superior și nu numai, din Europa și din țările asociate.
Potrivit Aureliei Hanganu, „beneficiile se identifică din această competiție, care impulsionează dintotdeauna echipele pentru dezvoltare, pentru canalizarea eforturilor și pentru găsirea de soluții. De asemenea, „Orizont Europa” pune în fața cercetătorilor provocări ale întregii omeniri, la care se caută soluții. Este vorba despre probleme de sănătate, de probleme ale mediului, ale solului sau tehnologiei alimentare, probleme ale securității oamenilor în diferite zone”.
„Este vorba despre a putea să se omogenizeze statutul cercetătorilor din diferite țări ale Europei. Este mai degrabă o provocare pentru întreg sistemul de cercetare din Republica Moldova și nu numai, or, cercetătorii din țara noastră nu sunt cei mai nepregătiți, sunt foarte pregătiți, dar își au problemele lor atunci când vine vorba despre atragere de fonduri si participarea în competiție deschisă. Prima problemă cred că ar fi infrastructura, iar acest program presupune și atragerea de surse suplimentare pentru infrastructură”, a mai spus directorul Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare
Vitalie Moraru, șeful Oficiului Național „Orizont Europa” a declarat că „Oficiul a apărut dintr-un parteneriat dintre Ministerul Educației și Agenția Națională pentru dezvoltare și educare și are o misiune foarte clară de a ajuta cercetătorii sau beneficiarii programului să aplice la acest program. Astfel, Oficiul are ca obiectiv primordial mărirea numărului de aplicații la acest program si ulterior câștigarea acestora”.
Vitalie Moraru a precizat că Oficiul „Orizont Europa” organizează training-uri tematice pentru beneficiarii Programului sau sesiuni de instruire a cercetătorilor prin intermediul cărora informează mediul de cercetare și inovare cu privire la oportunitățile pe care Programul le oferă.
„Vorbim despre universități în general, fiindcă universitățile sunt chintesența inovării. În urma reformării domeniului științei, începând cu 2018, acolo se concentrează în cea mai mare măsură potențialul inovator din țară. Noi conlucrăm foarte mult cu universitățile. Au fost identificate persoane care sunt responsabile de Program din cadrul acestora. Se lucrează cu aceste persoane. Se lucrează la nivel național, dar și cu mediul internațional, cu parteneri externi. Vorbim despre Inspectoratul General pentru Cercetare si Inovare, cu care suntem într-o comunicare deschisă, vorbim despre acei parteneri care ne susțin prin training-uri pentru dezvoltarea capacităților cercetătorilor”, a mai spus șeful Oficiului Național „Orizont Europa”.
Victoria Cociug, prorector pentru cercetare și parteneriate la Academia de Studii Economice a afirmat că programul „Orizont Europa” nu a venit în Moldova pe loc gol. Potrivit ei, cercetătorii aveau pregătirea necesară. „Au fost inclusiv la Programul H20 20, în care erau implicați. Într-o oarecare măsură cercetătorii înțelegeau care sunt provocările, însă „Orizont Europa” a lărgit limitele, a deschis mai multe oportunități și cea mai mare provocare a este de a realiza cercetarea la un alt nivel, european”.
„Cel mai mare beneficiu, în opinia mea, este preluarea de experiență. E o mare provocare să încerci să vezi dacă ești suficient de capabil să ții pasul cu mari cercetători din lume, să preiei experiența de scriere și realizare a proiectelor. Are loc transferul de cunoștințe, transferul de experiență în comunicarea cu toți participanții, inclusiv a autorităților care le evaluează. În urma acestei evaluări înțelegi care sunt limitele tale, unde poate crește echipa. Suntem încântați de aceste posibilități și ne bucurăm că Oficiul „Orizont Europa”, format de curând, ne este de ajutor, ne face trening-uri, ne invită cercetătorii la diferite work-shop-uri, organizate cu personalități cu experiență, din străinătate, în scrierea proiectelor” a declarat Victoria Cociug.
„Am beneficiat de câteva întâlniri la Academia de Științe. Ni s-a explicat care ar fi impedimentele și cum am putea să le depășim, pentru că cercetarea tine de fiecare din noi”, a mai spus prorectorul pentru cercetare și parteneriate de la Academia de Studii Economice.
Dezbaterea publică „Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova”, ediția a zecea, este realizată în cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, cu sprijinul Fundației Soros Moldova.
Pe parcursul zilei de astăzi, 16 septembrie 2024, Comisia Electorală Centrală (CEC) a recepționat documentele și listele de subscripție în vederea susținerii a doi candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova la alegerile din 20 octombrie 2024: Ion Chicu, desemnat de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” și Irina Vlah, desemnată de un grup de cetățeni.
În conformitate cu prevederile legale, CEC, în decurs de cel mult 7 zile, va verifica documentele și listele de subscripție prezentate și va decide asupra înregistrării sau refuzului de înregistrare în calitate de candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova.
Cadrul normativ prevede că în cazul în care, în aceiași zi, au fost depuse documentele de către 2 potențiali candidați, CEC organizează tragerea la sorți pentru stabilirii ordinii prealabile în buletinul de vot. În acest fel, în urma tragerii la sorți, s-a stabilit următoarea ordine prealabilă:
- Irina Vlah - poziția a cincea;
- Ion Chicu – poziția a șasea.
CEC amintește că termenul limită pentru depunerea dosarelor de către potențialii candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova se încheie pe 20 septembrie 2024.
Până acum au fost înregistrați în cursa electorală Alexandr Stoianoglo, care are susținerea PSRM, și președinta Maia Sandu, susținută de PAS. În proces de verificare sunt listele cu semnături depuse de grupurile de inițiativă în susținerea liderului Partidului Politic Partidul Nistru, Renato Usatîi, și fostului premier Vasile Tarlev, desemnat de Partidul Politic „Partidul pentru Viitorul Moldovei”, pe care îl conduce.
Scandalul de corupție din Soroca, care implică administrația locală, continuă să fie în prim-planul atenției publice. Viceprimarul, arhitectul-șef și secretarul Consiliului municipal, recent reținuți în urma unor percheziții desfășurate de Centrul Național Anticorupție (CNA), au fost plasați în arest la domiciliu pentru 30 de zile, conform unei decizii a Judecătoriei Bălți. Aceștia sunt acuzați că ar fi trucat licitații publice, favorizând anumiți agenți economici în schimbul unor sume de bani.
Cu toate acestea, apărarea a menționat un nou element în discuție. Atât arhitectul-șef, cât și viceprimarul și secretarul Consiliului municipal, în obligațiile lor de serviciu nu prevăd desfășurarea licitațiilor, ridicând astfel întrebări cu privire la temeinicia acuzațiilor aduse împotriva lor.
Conform comunicatului CNA, funcționarii sunt suspectați, că ar fi facilitat unii agenți economici obținerea documentelor, necesare pentru licitații, contra unor remunerații ilicit. Acuzație care tot ridică întrebări, având în vedere că documentele, pentru licitații, ar trebui să fie disponibile tuturor participanților, și asta trebuie s-o facă funcționarii, conform legii.
Modalitatea de desfășurare a perchezițiilor a fost și ea extrem de controversată. Funcționarii au fost ridicați de acasă la ora 6:00 dimineața, de către polițiști mascați, într-un scenariu care a amintit mai degrabă de operațiuni anti-mafie decât de o investigație de corupție la nivel local. Acest spectacol cu publicarea interceptărilor sonore, a contribuit la crearea unei atmosfere de intimidare în Primăria Soroca, unde angajații acum vorbesc în șoaptă, temându-se de urmările acestui caz. Mai mult, donatorii proiectelor pentru dezvoltarea municipiu pot devine mai retrași, prin ce se va provoca alt pericol pentru viitor.
Interceptările sonore, în care se aud vocile celor reținuți discutând despre sume de bani, au avut un impact puternic asupra opiniei publice, dar tot ridică întrebări: cât de relevante sunt aceste înregistrări în contextul acuzațiilor, dacă funcționarii nu erau responsabili de desfășurarea licitațiilor?
Plasarea în arest la domiciliu a celor implicați sugerează că autoritățile încă nu au suficiente dovezi pentru a justifica măsuri mai dure, dar spectacolul mediatic și perchezițiile masive indică la alte adevăruri și intenții din spatele acestor acțiuni.
Astfel, acest caz pare să fie mai mult decât o simplă investigație anticorupție. Cu alegerile la orizont și un climat politic agitat, există suspiciuni că aceste evenimente ar putea face parte dintr-o strategie de discreditare a administrației locale din Soroca. Deși acuzațiile sunt grave, modul în care acestea au fost gestionate sugerează că ar putea exista și alte interese în joc. Și părerea abonaților și spectatorilor noștri, fiind solicitată la articolul precedent, s-a împărțit în jumate o parte cred că sunt infracțiuni, alții că este un joc politic.
Pentru locuitorii Sorocii și pentru întreaga țară, acest caz rămâne unul de urmărit îndeaproape. Este vorba despre corupție reală sau despre o manevră politică orchestrată pentru a destabiliza administrația locală? Numai timpul și o anchetă transparentă vor putea dezvălui adevărul.
La scurt timp după ce au avut loc perchezițiile la Primăria Soroca, Centrul Național Anticorupție (CNA) a emis un comunicat oficial care vine să adâncească scandalul de corupție. Într-un gest neobișnuit, CNA a anexat la comunicat un fișier audio în care se aud vocile persoanelor reținute, discutând despre sume de bani, ceea ce pare să confirme suspiciunile de corupție care planează asupra funcționarilor din administrația locală.
Conform comunicatului, ofițerii CNA și procurorii din cadrul Procuraturii municipiului Bălți au desfășurat percheziții în mai multe dosare ce vizează fapte de corupere activă, corupere pasivă și trafic de influență. În centrul acestei investigații se află 7 reprezentanți ai autorităților locale din Soroca, alături de 16 persoane fizice, inclusiv agenți economici, care sunt cercetați pentru implicarea în trucarea unor licitații publice.
Până în prezent, trei funcționari de rang înalt din Primăria Soroca au fost reținuți. Printre aceștia se numără arhitectul șef al Primăriei municipiului Soroca, viceprimarul și secretarul Consiliului municipal. Potrivit autorităților, aceste persoane sunt bănuite că ar fi favorizat anumiți agenți economici în obținerea contractelor cu municipalitatea, în schimbul unor remunerații ilicite. Sumele de bani erau, se pare, transmise prin intermediari, iar funcționarii ar fi trucat licitațiile pentru a se asigura că acei agenți economici obțin contractele dorite.
În acest moment, patru persoane au statut de bănuit, dintre care trei au fost reținute pentru 72 de ore și plasate în izolator, urmând ca investigațiile să continue sub supravegherea Procuraturii municipiului Bălți.
CNA a ținut să reamintească faptul că orice persoană este considerată nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de către instanță. Cu toate acestea, publicarea înregistrărilor audio pare să fie o mișcare strategică menită să întărească cazul împotriva celor reținuți și să convingă opinia publică de gravitatea situației.
Rămâne de văzut cum va evolua acest caz și ce alte dezvăluiri vor ieși la iveală pe parcursul anchetei.
Pagina 438 din 612