Iurie Roșca, fost viceprim-ministru și vicepreședinte al Parlamentului în două legislaturi, a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar Roșca are obligația să nu părăsească țara până la definitivarea acesteia.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, urmărirea penală a început în martie 2017, după un denunț. Investigațiile au arătat că, în decembrie 2009, în calitate de viceprim-ministru, Roșca a solicitat un milion de euro de la administratorul unei companii pentru a influența președintele Curții Supreme de Justiție în favoarea acestuia. În decembrie 2009 și martie 2011, Roșca a primit două tranșe de bani, în valoare totală de 227 mii de dolari, echivalentul a peste 2,7 milioane de lei.
Roșca și-a menținut nevinovăția pe tot parcursul procesului, care a durat peste cinci ani, susținând că nu a comis fapta incriminată. El consideră că este urmărit politic și că întreaga situație este o încercare de a-l discredita în calitate de politician și jurnalist.
Instanța l-a găsit vinovat de trafic de influență și l-a condamnat la 6 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu confiscarea a 227 de mii de dolari din contul lui Roșca în favoarea statului. Termenul de șase ani provoacă o nedumerire, deoarece procurorul a solicitat inițial o pedeapsă de 4 ani de închisoare, dar instanța l-a condamnat la șase ani.
Sentința poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile. Roșca a declarat că va contesta decizia, considerând-o nedreaptă și motivată politic, dar nu-ți face mari speranțe că va fi achitat.
Persoaele care și-au schimbat locul de ședere după ultima participare la alegeri au dreptul să-și declare locul nou de ședere la organul administrației publice locale pentru a putea fi înscriși în lista electorală la secția de votare corespunzător locului șederii.
Comisia Electorală Centrală informează că, prin această procedură, alegătorul va fi înscris în lista electorală de bază, corespunzător locului șederii, cu mențiunea „Declarația de ședere” la rubrica „Notă”. Concomitent, alegătorul va fi radiat automat din lista electorală unde acesta își are domiciliul sau reședința temporară valabilă.
La depunerea declarației, alegătorul va prezenta actul de identitate pentru confirmare. Registratorul va face mențiunile necesare în Registrul de Stat al Alegătorilor și va elibera o recipisă privind confirmarea faptului declarării locului nou de ședere.
Termenul de depunere a declarațiilor este de cel târziu cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor, adică 25 septembrie inclusiv.
Declarațiile depuse pentru scrutinele anterioare nu sunt valabile.
Pe 20 octombrie în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale și referendumul constituțional cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Astăzi începe perioada electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie.
Astfel, din 1 august și până în ziua în care rezultatele alegerilor vor fi confirmate de către organele competente, furnizorii de servicii media, difuzorii și distribuitorii de publicitate sunt în drept să difuzeze doar mesaje de interes public aprobate de către Comisia Electorală Centrală.
Totodată, în conformitate cu prevederile din Codul Electoral, până pe 8 august, difuzorii de publicitate proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă sunt obligați să prezinte Comisiei Electorale Centrale declarația de intenție și informațiile privind condițiile de acordare a spațiului publicitar și altor servicii conexe, cu indicarea prețurilor medii pentru spațiile de publicitate aplicate în ultimele 6 luni.
CEC a stabilit că primirea documentelor pentru înregistrarea blocurilor electorale în scopul desemnării candidaților la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova are loc în perioada 22 iulie-25 august. Iar documentele pentru înregistrarea blocurilor electorale pentru referendumul republican constituțional se depun de partidele politice la sediul Comisiei din 22 iulie și până la 14 septembrie.
În perioada 21-31 august va avea loc recepționarea documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova, iar în perioada 21 august-20 septembrie vor putea fi depuse actele pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum.
Aleșii locali de la Soroca, s- au convocat marți, 30 iulie, în ședință ordinară. Ședința a fost prezidată de Liudmila Vasiutinschi și a întrunit 26 de consilieri din cei 27.
Consilierii, au avut de examinat o ordine de zi cu 39 de proiecte de decizii. Printre acestea s-a numărat chestiunea cu privire la modificarea şi corelarea cu Legea bugetului de stat pentru anul 2024 a bugetului Primăriei mun. Soroca pentru anul 2024, cu privire la examinarea scrisorii de informare ANRE privind determinarea şi aplicarea tarifelor serviciului public de alimentare cu apă. Tot aici consilierii municipali, au aprobat și chestiunile cu privire la organele de conducere a Întreprinderii Municipale „Direcţia Gospodăriei Locativ - Comunale Soroca”, alocarea surselor financiare din fondul de rezervă, dar și cu privire la acceptarea grantului oferit de către Agenția de Cooperare a Germaniei pentru implementarea măsurii „Soroca pe drumul spre viitor: revitalizare urbană și economică”.
Cele 39 de subiecte incluse pe ordinea de zi, au fost votate pro, de majoritatea consilierilor. Ședința ordinară a Consiliului Municipal Soroca, în întregime, o găsiți pe situl sortv.md.
Polonia știe foarte bine că amenințările militare vin din Est, din partea unei țări concrete – Rusia, iar războiul din Ucraina demonstrează acest lucru. Declarația aparține ambasadorului Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, și a fost făcută în cadrul unui interviu acordat Agenției de presă IPN. Potrivit diplomatului, Polonia a fost prima țară care a ajutat militar, financiar și umanitar Ucraina pentru a opri expansionismul rusesc. Ambasadorul Poloniei a explicat că în țara sa nu există divergențe în privința atitudinii față de războiul din Ucraina, nici în societate, nici pe scena politică.
Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova spune că în țara sa există o singură poziție consolidată în privința amenințărilor militare. Potrivit diplomatului, Rusia este un stat agresor, care reprezintă un pericol iminent atât la adresa securității țărilor vecine, cât și la adresa securității întregului continent european.
„Noi ne dăm foarte bine seama de unde vine pericolul militar, de securitate, și acest lucru a fost probat deja de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Evident, amenințarea, pericolul vine din Est, din partea unei țări concrete – Rusia. Rusia este cea care creează pericole, nu doar pentru Ucraina și nu doar pentru flancul de Est al NATO, ci pentru întreaga arhitectură euroatlantică și pentru întreaga Europă. Ceea ce se întâmplă în Ucraina prezintă un pericol nu doar pentru o țară, ci pentru întregul continent. Având o percepție foarte clară a acestor amenințări, noi, ca țară, suntem antrenați în discuții cu UE și NATO. Avem planuri de contingență, planuri militare, planuri de apărare. Amenințarea e foarte clară și e vorba de o țară foarte concretă – Rusia. Nu avem timp să facem multă filosofie, totul este demonstrat, totul este probat la linia frontului din Ucraina”, a spus ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej.
Potrivit diplomatului, odată cu declanșarea războiul din Ucraina, Polonia a fost primul stat care a acționat ferm, oferind ajutor militar Kievului încă din primele zile. Tomasz Kobzdej spune că societatea poloneză și autoritățile de la Varșovia au o abordare consolidată în privința războiului din Ucraina, condamnând ferm agresiunea Rusiei și contribuind militar la stoparea ei.
„După o istorie atât de complicată, polonezii sunt foarte uniți. Abordarea noastră față de ceea ce se întâmplă în Ucraina, ne unește. Unește autoritățile poloneze cu societatea poloneză. Este uimitor în ce mod a acționat societatea poloneză la acest război, dar și la valul enorm de refugiați pe care i-am găzduit în Polonia. Mulți au fost găzduiți chiar în casele oamenilor. Polonia a fost printre primele țări, care într-un mod foarte concret a ajutat Ucraina din punct de vedere umanitar, financiar, dar, în primul rând, militar. La începutul războiului, când abia se discuta cum să reacționăm la agresiune, Polonia deja a expediat tancuri, avioane, armament. Sunt mândru de Guvernul nostru pentru că noi am contribuit imediat ca să facem tot ce ne stă în puteri ca să oprim agresiunea și imperialismul rusesc. Polonezii sunt foarte uniți în acest sens, aici chiar nu avem nicio linie de divizare în societate sau pe scena politică”, a explicat ambasadorul Poloniei, Tomasz Kobzdej.
Interviul cu ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, a fost realizat de către Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
Pagina 442 din 612