Consilierii raionali Soroca s-au convocat în ședință extraordinară. În sală au fost prezenți 24 din cei 33 de aleși locali. Potrivit președintelui raionului, lipsa a șase consilieri, a fost motivată. La începutul ședinței, secretara Consiliului raional, a anunțat despre demisia unui consilier. 

Aleșii locali, au avut de examinat o ordine de zi cu 17  proiecte de decizii. A fost aprobat Raportul semianual privind executarea bugetului raional pentru anul 2024, dar și corelarea și modificarea bugetului raional. La fel a fost examinat și subiectul cu privire la conferirea Diplomelor de Onoare a Consiliului Raional Soroca. Totuși un proiect de decizie, din cele 17 din ordinea de zi, n-a fost votat de către consilieri.

La finalul ședinței, președintele raionului a invitat consilierii să participe la evenimentele dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova.

Astăzi, 21 august 2024, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat că a primit documentele necesare pentru înregistrarea a cinci grupuri de inițiativă, care vor susține diverși candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova. Acestea sunt:

• Grupul de inițiativă constituit de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, care îl susține pe Ion Chicu.
• Grupul de inițiativă constituit de cetățeni, pentru susținerea lui Vasile Tarlev.
• Grupul de inițiativă constituit de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, care îl susține pe Alexandr Stoianoglo.
• Grupul de inițiativă constituit de Partidul Social Democrat European, pentru susținerea lui Valeriu Pleșca.
• Grupul de inițiativă constituit de Blocul Electoral „ÎMPREUNĂ”, care îl susține pe Octavian Țîcu.

CEC va examina documentele depuse și va decide în termen de trei zile dacă aceste grupuri vor fi înregistrate oficial sau dacă cererile lor vor fi respinse. Înregistrarea oficială a grupurilor de inițiativă este un pas esențial în procesul electoral, deoarece aceasta le permite să înceapă activitățile de colectare a semnăturilor necesare pentru înscrierea oficială a candidaților în cursa electorală.

Tot în cursul zilei de astăzi, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a depus prima cerere de înregistrare în calitate de participant la referendumul republican constituțional, programat pentru 20 octombrie 2024. Partidul și-a declarat opțiunea „NU” în cadrul acestui referendum. CEC va examina și această solicitare în termen de trei zile.

Reamintim că astăzi, 21 august 2024, a început oficial perioada de depunere a cererilor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă care vor susține candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova, precum și a participanților la referendumul republican constituțional. Perioada de depunere a acestor cereri este un moment crucial pentru configurarea viitorului politic al țării, atât în ceea ce privește alegerile prezidențiale, cât și referendumul constituțional.

De astăzi, 21 august,  începe perioada de desemnare și înregistrare a candidaților la funcția de președinte a Republicii Moldova, dar și de solicitare a înregistrării în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie. În ambele cazuri, actele se depun la Comisia Electorală Centrală, transmite IPN.

Un candidat desemnat la funcția de președinte va constitui, în mod obligatoriu, un grup de inițiativă. Pentru înregistrarea grupului, dosarul va fi depus la Comisia Electorală Centrală, care va analiza documentele depuse în termen de 3 zile și va adopta o decizie. Termenul limită de depunere a documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă este 31 august.

Concomitent, va decurge procedura de înregistrare a candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova. Grupurile de inițiativă urmează să colecteze semnături pentru susținerea candidaților. Listele de subscripție trebuie să conțină cel puțin 15 000 și cel mult 25 000 de semnături ale susținătorilor, colectate din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. Se vor considera conforme unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova în care au fost colectate cel puțin 600 de semnături.

Listele de subscripție cu semnăturile colectate se va prezenta la CEC pentru examinare până pe 20 septembrie inclusiv.

De asemenea, din 21 august, partidele politice și blocurile electorale pot solicita la CEC înregistrarea în calitate de participant la referendum. Termenul limită de depunere a cererilor de înregistrare este 20 septembrie.

Documentele pentru înregistrarea blocurilor electorale în scopul desemnării candidaților la alegerile pentru funcția de președinte pot fi depuse până pe 25 august. Actele pentru înregistrarea blocurilor electorale pentru referendumul republican constituțional se depun până pe 14 septembrie.

Societatea moldovenească a devenit una pronunțat divizată după mai multe criterii, iar starea aceasta a ei generează probleme mari, chiar pericole mari pentru prezentul și viitorul țării, al comunității, al fiecărui membru al societății. Unul dintre aceste pericole este fenomenul radicalizării vieții sociale în societatea moldovenească, care, se pare, își are rădăcinile în acea divizare și polarizare. Despre manifestările radicalizării în diferite domenii, despre sursele ei, despre căile prin care aceasta pătrunde în conștiința omului, despre actorii interesați, dar și despre efectele pe care le produce și pericolele pe care le atrage au discutat participanții la dezbaterea publică: „De la divizare la radicalizare? Pericole și soluții pentru societatea moldovenească”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, coeziunea socială este o caracteristică a unei societăți bazată pe conexiuni și relații între unități sociale precum indivizi, grupuri, asociații, cât și între unități teritoriale. „Adică, coeziunea socială este, de fapt, interdependență caracterizată prin loialitate și solidaritate între membrii societății. Aspecte adesea menționate în descrierea coeziunii sociale sunt: întărirea relațiilor sociale, împărtășirea valorilor și existența unui mod comun de interpretare, trăirea unei identități comune și a unui sens al comunității, cât și încrederea între membrii comunității”, a notat expertul.

Igor Boțan a menționat că divizarea sau polarizarea societății este antipodul coeziunii, adică lipsa loialității și solidarității sociale. Potrivit lui, polarizarea excesivă este periculoasă, fiindcă poate conduce la radicalizare.

„Radicalizarea este procesul prin care oameni aparte sau grupuri trec de la susținerea opiniilor mainstream moderate la susținerea opiniilor ideologice extreme. Acest proces poate avea loc prin expunerea și participarea la propaganda ideologică violentă sau prin rețele extremiste. Radicalizarea crește probabilitatea ca cei expuși riscului să sprijine acțiunile extremiste, violente și poate chiar să comită ei înșiși astfel de acte criminale. Adică, termenul „radicalizare a societății” denotă dorința unor segmente sociale semnificative de a aduce o opinie politică sau un deziderat într-un punct final, care să încununeze eforturile fără soluții conciliante și fără niciun compromis”, a mai spus expertul proiectului.

Andrei Curăraru, expert, Comunitatea WatchDog, consideră că divizarea reprezintă un fenomen social mai lung, iar procesele care au avut loc după declararea Independenței au fost efecte imediate sau chiar scontate ale acelei politici de denaționalizare. „O parte din societatea moldavă, indiferent de orientările politice sau de anumite aspecte lingvistice, s-a orientat spre Vest, altă parte spre Est. Această orientare geopolitică continuă să fie o temă centrală a tuturor alegerilor din Republica Moldova. Înțelegem că rezultatele pe care le avem în sondaje, orientarea unor sau altor politicieni, dintotdeauna vorbește despre această divizare, chiar încearcă să fie exploatată în scopuri politice, dar și să fie orientată spre anumite scopuri, uneori pozitive pentru a crea acea coeziune, alteori în scopuri negative pentru a atinge un nou nivel, pe care l-aș numi fragmentarea societății”, explică Andrei Curăraru.

„Procesul de divizare, deși este unul pendular, avem situații în care divizarea se acutizează sau revine la o normalitate în care e redusă la minimum, continuă să fie un factor care poate să fie utilizat împotriva țării și societății noastre. De aceea este important ca și cetățenii noștri să înțeleagă, că cei care transmit mesaje de divizare și în care utilizează o politică „noi versus ei”, de fapt, nu urmăresc interesele societății din Republica Moldova, dar interese mai înguste, politice și de multe ori influențate din exterior”, a mai notat expertul.

Alexandru Lupușor, lector universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din