Societatea moldovenească a devenit una pronunțat divizată după mai multe criterii, iar starea aceasta a ei generează probleme mari, chiar pericole mari pentru prezentul și viitorul țării, al comunității, al fiecărui membru al societății. Unul dintre aceste pericole este fenomenul radicalizării vieții sociale în societatea moldovenească, care, se pare, își are rădăcinile în acea divizare și polarizare. Despre manifestările radicalizării în diferite domenii, despre sursele ei, despre căile prin care aceasta pătrunde în conștiința omului, despre actorii interesați, dar și despre efectele pe care le produce și pericolele pe care le atrage au discutat participanții la dezbaterea publică: „De la divizare la radicalizare? Pericole și soluții pentru societatea moldovenească”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, coeziunea socială este o caracteristică a unei societăți bazată pe conexiuni și relații între unități sociale precum indivizi, grupuri, asociații, cât și între unități teritoriale. „Adică, coeziunea socială este, de fapt, interdependență caracterizată prin loialitate și solidaritate între membrii societății. Aspecte adesea menționate în descrierea coeziunii sociale sunt: întărirea relațiilor sociale, împărtășirea valorilor și existența unui mod comun de interpretare, trăirea unei identități comune și a unui sens al comunității, cât și încrederea între membrii comunității”, a notat expertul.
Igor Boțan a menționat că divizarea sau polarizarea societății este antipodul coeziunii, adică lipsa loialității și solidarității sociale. Potrivit lui, polarizarea excesivă este periculoasă, fiindcă poate conduce la radicalizare.
„Radicalizarea este procesul prin care oameni aparte sau grupuri trec de la susținerea opiniilor mainstream moderate la susținerea opiniilor ideologice extreme. Acest proces poate avea loc prin expunerea și participarea la propaganda ideologică violentă sau prin rețele extremiste. Radicalizarea crește probabilitatea ca cei expuși riscului să sprijine acțiunile extremiste, violente și poate chiar să comită ei înșiși astfel de acte criminale. Adică, termenul „radicalizare a societății” denotă dorința unor segmente sociale semnificative de a aduce o opinie politică sau un deziderat într-un punct final, care să încununeze eforturile fără soluții conciliante și fără niciun compromis”, a mai spus expertul proiectului.
Andrei Curăraru, expert, Comunitatea WatchDog, consideră că divizarea reprezintă un fenomen social mai lung, iar procesele care au avut loc după declararea Independenței au fost efecte imediate sau chiar scontate ale acelei politici de denaționalizare. „O parte din societatea moldavă, indiferent de orientările politice sau de anumite aspecte lingvistice, s-a orientat spre Vest, altă parte spre Est. Această orientare geopolitică continuă să fie o temă centrală a tuturor alegerilor din Republica Moldova. Înțelegem că rezultatele pe care le avem în sondaje, orientarea unor sau altor politicieni, dintotdeauna vorbește despre această divizare, chiar încearcă să fie exploatată în scopuri politice, dar și să fie orientată spre anumite scopuri, uneori pozitive pentru a crea acea coeziune, alteori în scopuri negative pentru a atinge un nou nivel, pe care l-aș numi fragmentarea societății”, explică Andrei Curăraru.
„Procesul de divizare, deși este unul pendular, avem situații în care divizarea se acutizează sau revine la o normalitate în care e redusă la minimum, continuă să fie un factor care poate să fie utilizat împotriva țării și societății noastre. De aceea este important ca și cetățenii noștri să înțeleagă, că cei care transmit mesaje de divizare și în care utilizează o politică „noi versus ei”, de fapt, nu urmăresc interesele societății din Republica Moldova, dar interese mai înguste, politice și de multe ori influențate din exterior”, a mai notat expertul.
Alexandru Lupușor, lector universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din
