EXTERNE

Într-o declarație acordată postului Fox News, Donald Trump a subliniat că atât Ucraina, cât și Rusia sunt tot mai aproape de o înțelegere. Președintele american a afirmat că Statele Unite au contribuit la progresul discuțiilor dintre cele două țări în ultimele zile.

El a declarat că  cele două țări aflate în conflict nu au de ales decât să ajungă la un acord de pace

„Cred că Ucraina dorește să încheie un acord de pace, pentru că nu cred că are de ales. De asemenea, cred că Rusia dorește să ajungă la un acord pentru că, într-un alt mod pe care numai eu îl știu, nu are de ales.”

Declarațiile lui Trump vin într-un moment critic pentru regiune, în care ambele părți resimt presiunea internațională de a opri luptele și de a găsi o soluție diplomatică.

Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a lansat un nou atac la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, acuzându-l că a manipulat administrația americană pentru a obține sute de miliarde de dolari și că refuză să organizeze alegeri. Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, Trump susține că războiul din Ucraina „nu trebuia să înceapă” și că doar el ar fi capabil să negocieze pacea cu Rusia.

„Un comedian de succes modest, Volodymyr Zelenskyy, a convins Statele Unite ale Americii să cheltuiască 350 de miliarde de dolari, să intre într-un război care nu a putut fi câștigat, care nu a trebuit să înceapă”, a scris Trump, sugerând că liderul ucrainean profită de sprijinul financiar oferit de Washington.

Președintele Trump a criticat și administrația Biden pentru că ar fi permis ca SUA să contribuie cu mult mai multe fonduri decât Europa la sprijinirea Ucrainei. „Statele Unite au cheltuit cu 200 de miliarde de dolari mai mult decât Europa, iar banii Europei sunt garantați, în timp ce Statele Unite nu vor primi nimic înapoi”, a afirmat Trump, întrebându-se de ce Joe Biden nu a cerut o „egalizare” a eforturilor financiare, având în vedere că războiul este mai important pentru Europa decât pentru SUA.

Trump l-a acuzat pe Zelenski că ar fi recunoscut pierderea unei părți semnificative a fondurilor americane și că ar încerca să prelungească războiul pentru a continua să primească sprijin financiar. „Zelenskyy recunoaște că jumătate din banii pe care i-am trimis sunt ‘DISPARUȚI’”, a scris Trump, fără a oferi dovezi în sprijinul afirmației.

Liderul de la Casa Albă a făcut și o afirmație controversată, catalogându-l pe Zelenski drept un „dictator fără alegeri” și sugerând că președintele ucrainean riscă să-și piardă țara dacă nu acționează rapid. „Refuză să aibă alegeri, este foarte scăzut în sondajele ucrainene și singurul lucru la care a fost bun a fost să-l joace pe Biden ‘ca un lăutar’”, a adăugat Trump.

În final, fostul președinte american a reiterat ideea că doar el ar fi capabil să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, susținând că „Biden nu a încercat niciodată, Europa nu a reușit să aducă pacea” și că Zelenski ar avea interesul de a menține sprijinul financiar internațional.

„Iubesc Ucraina, dar Zelensky a făcut o treabă groaznică, Țara lui este spulberată și MILIOANE au murit inutil – Și așa continuă…”, și-a încheiat Trump mesajul.

Declarațiile președintelui Trump vin după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenschi, l-a acuzat pe liderul SUA că este „prins” într-o „bulă de dezinformare” rusă.

Astăzi, 10 ianuarie, mii de români s-au adunat în fața Parlamentului, sediul Curții Constituționale, pentru a protesta împotriva deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale. Manifestația, organizată de susținătorii fostului candidat independent Călin Georgescu, cere reluarea turului doi al alegerilor și transparență din partea autorităților.

Protestatarii, echipați cu pancarte ce purtau mesaje precum „Turul doi înapoi” și „CCR - mizerie”, cer anularea deciziei Curții Constituționale și organizarea unei noi runde de vot. Mulți dintre cei prezenți au fluturat steaguri ale României, au afișat fotografii ale lui Călin Georgescu și au purtat cruci și icoane, demonstrându-și sprijinul ferm pentru fostul candidat.

Deși fostul candidat a convocat protestul, Călin Georgescu lipsește de la manifestație, fiind plecat din țară pentru a depune contestații împotriva deciziei Curții Constituționale la „cele mai înalte instituții europene”. „Eu acolo, voi aici”, a transmis Georgescu, încercând să motiveze absența sa.

Motivul invocat pentru anularea rezultatelor alegerilor în România este presupusa influență a unui război hibrid și a propagandei rusești în procesul electoral. Totuși, spre deosebire de Republica Moldova, unde asemenea narative au fost trecute cu vederea, ba chiar a acumulat și susținători, iar Maia Sandu a fost învestită în funcție, fără obiecții semnificative, în România astfel de insinuări nu sunt acceptate la fel de ușor.

Aceste paralele scot în evidență diferențele dintre cele două țări. În timp ce în Republica Moldova astfel de acuzații pot influența discret opinia publică, în România, o asemenea decizie, precum anularea alegerilor pe baza unor presupuse influențe externe, este întâmpinată cu reacții vehemente din partea populației. Acest lucru reflectă nu doar o diferență de percepție asupra propagandei, ci și un grad mai ridicat de mobilizare civic-politică.

Protestele continuă, iar revendicările rămân ferme: anularea deciziei Curții Constituționale și reluarea turului doi al alegerilor. Rămâne de văzut cum vor răspunde autoritățile acestei presiuni din partea străzii.

Urmărește evenimentele în direct

Pentru cei interesați să urmărească desfășurarea protestelor, un link Live este disponibil online, oferind transmisii în timp real de la fața locului. Transmisiunea include evoluția evenimentelor și reacțiile participanților.

Donald Trump își anunță victoria la alegerile prezidențiale din SUA, într-un discurs marcat de uralele susținătorilor

Trump și-a încheiat anunțul triumfător cu un dans.

Parlamentul European va vota o rezoluție, inițiată de Grupul Renew prin europarlamentarul Dan Barna, pentru a sprijini R. Moldova în fața ingerințelor rusești înainte de alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la UE

La inițiativa Grupului Renew, Parlamentul European va vota o rezoluție care cere statelor membre ale Uniunii Europene să ofere orice asistență  necesară pentru ca Republica Moldova să poată contracara amenințările hibride din partea Rusiei înainte de scrutinul prezidențial și referendumul privind aderarea țării la UE.

Textul rezoluției, la care europarlamentarul USR Dan Barna a condus negocierile, solicită și Consiliului European să extindă lista de sancțiuni aplicată unor entități din Rusia în așa fel încât să cuprindă actorii responsabili de campania de dezinformare ce urmărește să destabilizeze procesul electoral democratic.

„Sprijinirea Republicii Moldova să se opună interferențelor și destabilizărilor rusești este o datorie morală pe care toți europenii trebuie să o respecte. Cerem în Parlamentul European, de asemenea, accelerarea procesului de finalizare a primului capitol de negocieri de aderare la UE și asigurarea instrumentelor financiare care să ajute țara să facă reformele necesare”, declară, în context, Dan Barna.

Rezoluția recunoaște și aplaudă efortul extraordinar pe care l-a făcut Republica Moldova preluând 1,5 milioane de refugiați ucraineni de la începutul războiului, dintre care 125.000 au ales să rămână în țară.

Republica Moldova este prima țară care a semnat cu Uniunea Europeană un Parteneriat pentru Securitate și Apărare, iar rezoluția Parlamentului European mai cere și extinderea finanțării din Facilitatea Europeană pentru Pace pentru ca autoritățile de la Chișinău să poată face investițiile necesare în apărare.

Din 1992, după războiul de secesiune al Transnistriei, trupe rusești sunt staționate în regiunea separatistă sub pretextul menținerii păcii. Rezoluția legislativului european cere Moscovei să își retragă aceste trupe, să sisteze operațiunile de subminare a democrației din Moldova și să sprijine soluționarea conflictului înghețat transnistrean în acord cu dreptul internațional.

Într-un interviu exclusiv cu Paul Ronzheimer, premierul ungar, Victor Orban vorbește despre călătoria sa scandaloasă la Moscova și întâlnirile cu Vladimir Putin. El subliniază necesitatea negocierilor de pace și rolul președinției ungare a UE. Prim-ministrul avertizează cu privire la o escaladare a războiului din Ucraina în lunile următoare și subliniază importanța unei politici externe europene autonome. El subliniază că o poziție europeană unificată împotriva Rusiei este crucială și critică actuala strategie militară a UE ca fiind ineficientă. În ciuda criticilor aduse vizitei sale, el își apără eforturile diplomatice și subliniază obligația morală și politică de a promova pacea. El încheie discuția  referindu-și opinia la perspectivele politicii americane și europene și importanța liderilor în vremuri de criză.

Federația Rusă va avea un nou ministru al Apărării. Fotoliul lui Serghei Șoigu, care a deținut funcția de ministru al Apărării din 2012 și care este un aliat al liderului de la Kremlin, va fi ocupat de fostul vice-prim-ministru Andrei Belousov. Candidatura acestuia a fost propusă de președintele rus Vladimir Putin, pe 12 mai. Șoigu va ocupa, în continuare, funcția de secretar al Consiliului de securitate, scrie presa rusă.

Fostul președinte al Dumei de Stat, Serghei Narîșkin, a fost propus la funcția de director al Serviciului rus de Informații Externe, iar Alexandr Bortnikov – la funcția de director al Serviciului Federal de Securitate (FSB). Serghei Lavrov, fostul ministru de Externe al Rusiei își păstrează fotoliul. La fel se întâmplă și în cazul lui Viktor Zolotov. Vladimir Putin a propus renumirea acestuia în funcția de șef al Gărzii Naționale a Federației Ruse.

 Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a emis o adresare video către națiunea rusă în urma atacului de la Moscova, anunțând că 24 martie va fi zi de doliu național în Rusia. A dezvăluit că suspecții reținuți planificaseră să treacă granița în Ucraina și că atentatul a fost conceput ca o execuție publică, demonstrativă. Putin a subliniat că organizatorii și cei implicați vor fi trași la răspundere, indiferent de identitatea sau motivațiile lor, și a afirmat că Rusia este pregătită să lupte împotriva terorismului alături de alte state. Numărul victimelor atacului ar fi depășit 150, conform liderului de la Kremlin.

Președinta Moldovei, Maia Sandu, a condamnat atacul terorist de la Moscova și a transmis condoleanțe familiilor celor decedați. Ea a subliniat că Moldova respinge terorismul și orice formă de violență împotriva civililor nevinovați. Potrivit informațiilor preliminare furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, cetățeni moldoveni nu se numără printre victimele atacului. Sandu a exprimat solidaritate față de cei răniți și familiile îndurerate de tragedia de la Moscova.

Un atac armat a avut loc, vineri seară, în sala de spectacole Crocus City Hall din oraşul Krasnogorsk, situat la periferia Moscovei, anunță mai multe surse de știri internaționale. Cel puțin 60 de oameni au fost uciși de câțiva  atacatori, care purtau costume de camuflaj.