Politic
Polonia știe foarte bine că amenințările militare vin din Est, din partea unei țări concrete – Rusia, iar războiul din Ucraina demonstrează acest lucru. Declarația aparține ambasadorului Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, și a fost făcută în cadrul unui interviu acordat Agenției de presă IPN. Potrivit diplomatului, Polonia a fost prima țară care a ajutat militar, financiar și umanitar Ucraina pentru a opri expansionismul rusesc. Ambasadorul Poloniei a explicat că în țara sa nu există divergențe în privința atitudinii față de războiul din Ucraina, nici în societate, nici pe scena politică.
Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova spune că în țara sa există o singură poziție consolidată în privința amenințărilor militare. Potrivit diplomatului, Rusia este un stat agresor, care reprezintă un pericol iminent atât la adresa securității țărilor vecine, cât și la adresa securității întregului continent european.
„Noi ne dăm foarte bine seama de unde vine pericolul militar, de securitate, și acest lucru a fost probat deja de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Evident, amenințarea, pericolul vine din Est, din partea unei țări concrete – Rusia. Rusia este cea care creează pericole, nu doar pentru Ucraina și nu doar pentru flancul de Est al NATO, ci pentru întreaga arhitectură euroatlantică și pentru întreaga Europă. Ceea ce se întâmplă în Ucraina prezintă un pericol nu doar pentru o țară, ci pentru întregul continent. Având o percepție foarte clară a acestor amenințări, noi, ca țară, suntem antrenați în discuții cu UE și NATO. Avem planuri de contingență, planuri militare, planuri de apărare. Amenințarea e foarte clară și e vorba de o țară foarte concretă – Rusia. Nu avem timp să facem multă filosofie, totul este demonstrat, totul este probat la linia frontului din Ucraina”, a spus ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej.
Potrivit diplomatului, odată cu declanșarea războiul din Ucraina, Polonia a fost primul stat care a acționat ferm, oferind ajutor militar Kievului încă din primele zile. Tomasz Kobzdej spune că societatea poloneză și autoritățile de la Varșovia au o abordare consolidată în privința războiului din Ucraina, condamnând ferm agresiunea Rusiei și contribuind militar la stoparea ei.
„După o istorie atât de complicată, polonezii sunt foarte uniți. Abordarea noastră față de ceea ce se întâmplă în Ucraina, ne unește. Unește autoritățile poloneze cu societatea poloneză. Este uimitor în ce mod a acționat societatea poloneză la acest război, dar și la valul enorm de refugiați pe care i-am găzduit în Polonia. Mulți au fost găzduiți chiar în casele oamenilor. Polonia a fost printre primele țări, care într-un mod foarte concret a ajutat Ucraina din punct de vedere umanitar, financiar, dar, în primul rând, militar. La începutul războiului, când abia se discuta cum să reacționăm la agresiune, Polonia deja a expediat tancuri, avioane, armament. Sunt mândru de Guvernul nostru pentru că noi am contribuit imediat ca să facem tot ce ne stă în puteri ca să oprim agresiunea și imperialismul rusesc. Polonezii sunt foarte uniți în acest sens, aici chiar nu avem nicio linie de divizare în societate sau pe scena politică”, a explicat ambasadorul Poloniei, Tomasz Kobzdej.
Interviul cu ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, a fost realizat de către Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
Aleșii locali de la Soroca, se convoacă în ședință pe 30 iulie. Ședinţa Consiliului municipal va fi ordinară și va avea o ordine de zi cu 39 de proiecte de decizii. Printre acestea se numără și chestiunea cu privire la modificarea şi corelarea cu Legea bugetului de stat pentru anul 2024 a bugetului Primăriei mun. Soroca pentru anul 2024, cu privire la examinarea scrisorii de informare ANRE privind determinarea şi aplicarea tarifelor serviciului public de alimentare cu apă. Tot atunci consilierii municipali vor aproba și chestiunile cu privire la organele de conducere a Întreprinderii Municipale „Direcţia Gospodăriei Locativ - Comunale Soroca”, alocarea surselor financiare din fondul de rezervă, dar și cu privire la acceptarea grantului oferit de către Agenția de Cooperare a Germaniei pentru implementarea măsurii „Soroca pe drumul spre viitor: revitalizare urbană și economică”
Şedinţele comisiilor consultative de specialitate vor avea loc pe 26 iulie. Este vorba despre ședința comisiei buget, finanţe, dezvoltarea social-economică, asistenţă socială, comisia dezvoltarea infrastructurii municipiului, amenajarea teritoriului, probleme funciare şi protecţia mediului, dar și comisia de drept, educaţie, cultură, sport, tineret, probleme sociale, ocrotirea sănătăţii, ordine publică.
Ședinţa Consiliului municipal Soroca va fi difuzată live pe sortv.
În apropierea granițelor Republicii Moldova are loc un război agresiv, de amploare și neprovocat, dezlănțuit de Federația Rusă împotriva Ucrainei vecine. Există riscuri că acest război să se transforme într-un conflict armat de amploare. Și istoria de secole ne-a învățat că războaiele mari încep cu agresiune împotriva țărilor mici și mai slabe și se termină cu limite teritoriale și/sau cu împărțirea sferelor de influență între țările puternice, în detrimentul acelorași state mici și slabe. Cum pot evita țările mici o astfel de soartă în secolul 21, cine le poate ajuta de data aceasta să evite o astfel de soartă, dar și cum se pot ajuta reciproc – au discutat participanții la dezbaterea publică întitulată „Cum se pot apăra țările mici?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boţan, a declarat că un stat independent este un stat care are independență politică, este suveran, nu se subordonează și nu este dependent de alte țări. „Securitatea statului este o componentă a independenție, caracterizată prin gradul de protecție împotriva pericolelor interne și externe bazate pe analiza proceselor politice, economice, sociale, militare și juridice în scopul prevenirii și eliminării campaniilor antistatale și subversive din partea serviciilor speciale ale statelor cu intenții agresive, precum și a celor care se opun ordinii interne a statului”, a notat Igor Boțan.
Potrivit expertului, neutralitatea este poziția unui stat care nu ia parte la războaiele dintre între alte puteri, iar pe timp de pace refuză să facă parte sau să se alăture blocurilor militare. Dreptul internațional al neutralității conține trei restricții privind acțiunile statelor și țărilor neutre în timpul unui război între alte state. Este vorba despre abținerea de la implicarea cu propriile forțe armate în conflictul altor părți, abținerea de la punerea propriului teritoriu la dispoziția unei părți beligerante, oferirea teritoriului țării pentru utilizare de către părțile în conflict (bazare, tranzit, zbor etc.) și nediscriminarea niciunei dintre părți prin furnizarea de arme și bunuri militare.
Igor Boțan a precizat că Uniunea Europeană este o uniune politică și economică, formată din 27 de state europene. La baza constituirii UE stă un șir de principii, pe care statele membre sunt obligate să le respecte. Printre acestea se numără respectarea drepturilor și libertăților omului, egalitatea în fața legii, asigurarea economiei de piață liberă etc.
„NATO – Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – este o alianță politico-militară ce reunește majoritatea țărilor din Europa, inclusiv Turcia, dar și SUA, și Canada. A fost fondată pe 4 aprilie 1949 cu scopul de a proteja Europa de posibila amenințare a expansiunii sovietice. NATO este un „for transatlantic” în care țările aliate se pot consulta cu privire la orice problemă care afectează interesele vitale ale membrilor săi, inclusiv evenimentele care le-ar putea amenința. Unul dintre obiectivele declarate ale NATO este de a descuraja și de a apăra împotriva agresiunii sau atac asupra teritoriului oricărui stat membru NATO. După agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, NATO s-a extins. Două state cunoscute pentru neutralitatea lor – Finlanda și Suedia au aderat la NATO. Finlanda în anul 2023, iar Suedia – în 2024”, a explicat expertul proiectului.
Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Letone în Republica Moldova, Edgars Bondars, care și-a început activitatea în Republica Moldova aproape acum un an, spune că relațiile moldo-letone sunt foarte bune, chiar intense. Există numeroase vizite, inclusiv la nivelul conducerii țărilor, există evenimente comune etc.
Potrivit oficialului, Letonia și Moldova sunt două state nu foarte mari, care au multe în comun în istoria lor. Un exemplu relevant este anul 1940, apoi perioada ocupării sovietice, dar și anul 1991, când Letonia și-a reînnoit independența, iar Moldova a căpătat independența ca o republică nouă. În prezent, Letonia are o suprafață de 64 de mii de kilometri pătrați, iar Moldova – o suprafață de circa 33 de mii de kilometri pătrați. Populația letonă este mai mică de 2 milioane, iar a Moldovei este de peste 2 milioane. Ambele țări au diasporă în țări europene și nu doar, inclusiv peste ocean.
Acum o săptămână, clădirea Spitalului Național Specializat de Copiii „Ohmatdytˮ din Kiev a fost ținta unor atacuri cu rachetă – o acțiune ieșită din comun, chiar și în circumstanțele unui război. În momentul atacului, în instituția medicală erau internați circa 700 de copii. Dintre aceștia, unul a murit, iar opt au fost răniți. Totodată, au decedat și doi adulți, unul dintre care este medic al spitalului. Acest atac a zguduit întreaga lume, iar liderii mondiali au venit cu mesaje de condamnare în adresa Rusiei. Ce și de ce s-a întâmplat, cât de mult asemenea acțiuni caracterizează războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina, sub incidența căror prevederi internaționale cad asemenea atacuri, ce urmări ar putea avea aceste acțiuni, dar și ce lecții trebuie învățate – au discutat participanții la dezbaterea publică „Crimele de război: motive și consecințe”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boţan, crimele de război sunt încălcări deosebit de grave ale dreptului internațional umanitar în timpul desfășurării operațiunilor militare de luptă, care încalcă echilibrul între principiul universal umanitar și necesitatea războiului. „Legile și tradițiile războiului, în dreptul internațional sunt regulile războiului, stabilite de obicei prin acorduri multilaterale între state. Acestea sunt îndreptate spre eliminarea celor mai brutale metode de război și protejarea civililor în condiții de ostilități. De asemenea, reglementează relațiile dintre statele beligerante și între statele beligerante și neutre”, a notat expertul.
Cât despre dreptul internațional umanitar, Igor Boțan a menționat că acesta este un ansamblu de norme juridice internaționale aplicabile în timpul unui conflict armat și care reglementează comportamentul părților la un astfel de conflict. Asemenea reguli pot fi codificate în convenții internaționale sau cuprinse în obiceiurile internaționale referitoare la desfășurarea războiului.
„Dreptul internațional umanitar este împărțit în mod tradițional în „Dreptul de la Haga” și „Dreptul de la Geneva”, conform denumirilor convențiilor corespunzătoare. Convenția de la Haga reglementează în primul rând metodele de război, limitează părțile implicate în război în alegerea mijloacelor și metodelor de a provoca daune inamicului, limitează violența etc. Convenția de la Geneva, formată din patru convenții și trei protocoale adiționale, reglementează situația grupurilor vulnerabile în război.
Potrivit expertului, există un principiu universal, care stipulează că, chiar dacă o anumită situație nu este prevăzută în una din convenții, în condițiile conflictelor armate părțile trebuie să se ghideze de principiul umanității, omeniei și rațiunii sănătoase. A patra Convenție de la Geneva privind protecția populației civile în timpul războiului obligă ca, mai ales spitalele civile să nu fie ținta atacurilor.
Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko, a declarat că pe data de 8 iulie, în jurul orei 10.00, timp de jumătate de oră au avut loc atacuri combinate cu rachete, ținta fiind orașul Kiev. În total au fost lansate 38 de rachete de diferite tipuri. O parte a evitat sistemul de protecție aeriană din capitala Ucrainei, iar una dintre ele a lovit Spitalul Național Specializat de Copiii „Ohmatdytˮ, care este amplasat în centrul orașului. Totodată, la o distanță de aproximativ 100 de metri de spital se află o școală – care de asemenea, reprezintă un obiectiv, care conform dreptului internațional umanitar, nu trebuia să fie ținta atacurilor. Autoritățile ucrainene consideră că spitalul a fost ales intenționat în calitate de țintă a atacurilor.
Fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, este propus de Partidul Ssolialiștilor din Republica Moldova drept candidat neafiliat politic la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024. Un anunț în acest sens a fost făcut de liderul PSRM, Igor Dodon, în cadrul unui briefing de presă.
La rândul său, fostul Procuror General, Alexandr Stoianoglo, a precizat că decizia de a candida la alegerile prezidențiale a fost influențată de mai mulți factori.
Amintim că pe 26 septembrie 2023, șefa statului, a semnat decretul prin care Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcția de procuror general. La finalul lunii februarie 2024, Alexandr Stoianoglo a fost achitat în dosarul în care era acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu. Decizia a fost luată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Potrivit acestora, fostul procuror general nu ar întruni elementele infracțiunii. Procuratura Anticorupție a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău.
Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova vor fi organizate pe data de 20 octombrie curent. În aceeași zi, se va desfășura și referendumul republican constituțional privind aderarea țării la UE.
La Soroca a avut loc Adunarea de constituire a Organizației Raionale a Partidului ”Viitorul Moldovei”. La eveniment a fost prezent președintele partidului, Vasile Tarlev, ex prim-ministru al Republicii Moldova.
Prin vot unanim, președintele Organizației Raionale Soroca a Partidului ”Viitorul Moldovei”, a fost ales Efim Agachi, om de afaceri, ex-președinte al Consiliului Județean Soroca și ex- deputat al Republicii Moldova.
Fostul premier Vasile Tarlev, care anunțase în 2009 că se retrage din politică, și-a explicat revenirea prin faptul că nu poate rămâne indiferent „văzând cum economia națională se ruinează și mergem spre dispariția țării”.
Printre prioritățile partidului, Vasile Tarlev a enumerat dezvoltarea economiei naționale, grija față de toate grupurile de cetățeni și neutralitatea Republicii Moldova.
După ce a fost ales președintele, pentru buna funcționare a Organizației Raionale Soroca a Partidului ”Viitorul Moldovei”, urmează ca în decurs de o săptămână să fie numiți 5 membrii ai Consiliului raional de partid, dar și un secretar.
Joi, 4 iulie, va avea loc ședința ordinară a Consiliului Raional Soroca. Pe pagina instituției, a fost publicată ordinea de zi cu 33 de proiecte de decizie. O parte din acestea au fost examinate la ședințele comisiilor pentru dezvoltarea economică, a infrastructurii, amenajarea teritoriului și protecția mediului, dar și la Comisia pentru buget, finanțe și administrarea patrimoniului. Unul dintre subiectele examinate a fost delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu apă.
Într-un fanal, cu 6 voturi pro, proiectul de decizie a obținut aviz pozitiv. Acesta urmează să fie propus examinării ședinței consiliului. Printre subiecte au fost examinate și cele cu privire la conferirea Titlului „Cetățean de Onoare al Raionului Soroca”, pentru patru cetățeni, cu privire la audierea rapoartelor privind activitatea Gimnaziului „Dumitru Matcovschi” din Soroca, Gimnaziului Holoșnița și Nimereuca, edificarea monumentului de for public „În memoria victimelor represiunilor politice și deportărilor”, alocarea mijloacelor financiare din Fondul de rezervă, modificarea bugetului raional pentru anul 2024 și altele.
Săptămâna viitoare, pe 4 iulie, va avea loc ședința ordinară a Consiliului Raional Soroca. Pe pagina instituției, până acum, a fost publicată o ordine de zi cu 33 de proiecte de decizie. Printre acestea se regăsește și chestiunea cu privire la conferirea Titlului „Cetățean de Onoare al Raionului Soroca”, pentru patru cetățeni, cu privire la audierea rapoartelor privind activitatea Gimnaziului „Dumitru Matcovschi” din Soroca, Gimnaziului Holoșnița și Nimereuca, edificarea monumentului de for public „În memoria victimelor represiunilor politice și deportărilor”, delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu apă, alocarea mijloacelor financiare din Fondul de rezervă, modificarea bugetului raional pentru anul 2024 și altele.
Până atunci, pe 25 iunie, au avut loc consultări publice ale proiectelor de decizie de interes public, care vor fi propuse pentru votare la ședința ordinară. La fel vor fi convocate și ședințele Comisiile consultative de specialitate. Pe 1 iulie, în sala de protocol, începând cu ora 10.00, va avea loc Comisia pentru dezvoltarea economică, a infrastructurii, amenajarea teritoriului și protecția mediului. Iar la ora 13.00, va fi desfășurată Comisia pentru buget, finanțe și administrarea patrimoniului. Pe 2 iulie, începând cu ora 13.00, va fi convocată Comisia pentru întrebări juridice, administrație publică, dezvoltarea social-culturală, educație, sport și tineret.
Președinta Maia Sandu a semnat vineri, 21 iunie, Decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Totodată, în cadrul ședinței Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, șefa statului a desemnat-o pe Cristina Gherasimov negociator-șef din partea Republicii Moldova.
Reamintim că după ce Republica Moldova a îndeplinit toate recomandările Comisiei Europene, pe 25 iunie va avea loc prima Conferință Interguvernamentală Moldova - UE, unde vor fi deschise oficial negocierile de aderare la UE.
Iar pe 20 octombrie, cetățenii Republicii Moldova vor decide printr-un referendum dacă integrarea europeană trebuie să fie sau nu calea țării noastre.
Țara noastră a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și a primit statut de candidat în luna iunie a aceluiași an.
Prim-ministrul Dorin Recean a vizitat Soroca. Șeful Guvernului s-a întâlnit cu reprezentanții autorităților publice locale și ai serviciilor desconcentrate din raion. Pentru început Dorin Recean s-a axat pe activitatea guvernului, menționând că știe și despre ocupațiile cetățenilor de la nord, în deosebi pe timp de vară.
Cele mai multe întrebări au parvenit din partea primarilor. Aceștea au vociferat problemele din localitățile lor, solicitând sprijin din partea autorităților centrale în rezolvarea acestora.
Pe lângă întrunirea cu reprezentanții autorităților publice locale și ai serviciilor desconcentrate din raion premierul a vizitat Incubatorul de Afaceri Soroca, câteva afaceri și grădinița din satul Rublenița, unde, în cadrul proiectului „Satul European Expres", a fost amenajat un teren de joacă.
Pagina 13 din 39