Politic

Pe 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pentru președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și comisarul prezidențial pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova. Aceștia au fost acuzați de crimă de război, manifestată prin deportarea ilegală în masă a mii de copii din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia, în timpul invaziei totale a Rusiei în Ucraina. Atunci, se părea că această decizie radicală ar putea avea un impact real atât asupra procesului de întoarcere a copiilor deportați, de prevenire a unor noi deportări, cât și asupra cursului războiului în ansamblu. Astăzi se constată că aceste așteptări nu s-au materializat în mare parte. De ce hotărârea Curții Penale Internaționale nu a avut impactul scontat asupra statului rus și a liderilor săi, dar și ce s-a întâmplat cu copiii deja deportați într-un an și jumătate – au discutat invitații dezbaterii publice „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boţan, Curtea Penală Internațională este instanța de justiție internațională permanentă pentru crime internaționale grave, inclusiv genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Tratatul internațional care a instituit Curtea, Statutul de la Roma, a fost adoptat în iulie 1998, iar Curtea însăși a devenit funcțională în 2003. În iulie 1998, la Roma, 120 de state membre ale ONU au adoptat Statutul de la Roma, care a devenit baza juridică pentru înființarea unei instanțe penale internaționale permanente. Statutul de la Roma a intrat în vigoare la 1 iulie 2002, după ce 60 de state l-au ratificat.

Expertul precizează că impulsul pentru crearea Curții a venit de la tribunalele internaționale speciale înființate în anii 1990 pentru examinarea încălcărilor atroce ale drepturilor omului comise în fosta Iugoslavie și Rwanda. Curtea Penală Internațională este prima instanță internațională permanentă instituită prin tratat pentru a contribui la eliminarea impunității pentru numeroasele crime grave comise în secolul XXI. De atunci, CPI a reușit să atragă atenția la nivel mondial asupra necesității de a se face dreptate în cazurile rezultate în urma anchetelor din Republica Centrafricană, Darfur, Sudan, Republica Democrată Congo și Uganda.

„Deportarea sau expulzarea este îndepărtarea forțată a unei persoane sau a unei întregi categorii de persoane către un alt stat sau o altă localitate, de obicei, sub escortă... Genocidul se referă la actele comise cu intenția de a distruge, în întregime sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios. Genocidul este o infracțiune internațională în temeiul Convenției privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid (1948)”, explică expertul.

Petro Iațenko, reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, precizează că instituția a fost creată în martie 2022, după invazia Federației Ruse în Ucraina. Și deși inițial s-a pus accent pe rudele prizonierilor de război, pe parcurs au parvenit numeroase solicitări de la familiile ucrainenilor civili, care au fost luați prizonieri. Astfel, au fost obținute competențe și pentru a lucra și cu cazurile care vizează civilii, inclusiv copiii.

Oficialul a prezentat mai multe date ale Procuraturii Generale a Ucrainei. Conform acestora, de la începutul invaziei Federației Ruse din 24 februarie 2022, 1681 de copii au fost răniți. Alți 589 de copii și-au pierdut viața, ei fiind omorâți de invazia Federației Ruse. Alți 16 copii au fost victimele violenței sexuale de la începutul războiului. Totodată, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor în legătură cu invazia este de 9 546.

Până în prezent, în Ucraina au revenit 1007 copii deportați în Rusia sau strămutați forțat. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul mediatorilor din organizațiile internaționale partenere. O bună parte din copii au fost audiați de către Centrul pentru protecția drepturilor copilului. Ei au beneficiat de suport în procesul de reintegrare, care continuă.

„Legat de ceea ce se întâmplă cu copii strămutați forțat în Rusia, în prezent cunoaștem că, de la începutul invaziei totale a Federației Ruse, de la 10 la 12 mii de copii au fost duși în lagăre ruse specializate pe activități militare și patriotice. Scopul principal este de a le distruge identitatea ucraineană și de a le impune identitatea rusească... Știm că foarte mulți copii ucraineni mai sunt supuși propagandei rusești, iar scopul principal este de a le distruge identitatea lor naționala și de a o inocula pe cea rusească. În prezent mai sunt sute de mii de copii care locuiesc pe teritoriile temporar ocupate și care sunt supuși riscului deportării în actualul context”, a precizat Petro Iațenko.

Directoarea executivă a Asociației pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii”, Mariana Ianachevici, membră a Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, a menționat că există prevederi clare în Convenția cu privire la Drepturile Copilului, care stipulează obligațiile fiecărui stat de a proteja copiii de orice formă de violență, oriunde s-ar afla – în familie, la școală sau oriunde în altă parte. Astfel, orice stat care a semnat sau a ratificat Convenția, indiferent de statutul pe care îl are, este obligat să facă tot posibilul pentru a proteja copiii, indiferent de circumstanțe.

Potrivit ei, sunt incorecte unele afirmații publice, venite din Federația Rusă, precum că aceste acțiuni de strămutare forțată sunt o măsură de protecție pentru copii. Adevărul este că, prin deportările ilegale în masă, Federația Rusă încalcă principalele prevederi ale Convenției ONU privind drepturile copilului, inclusiv: dreptul la supravieţuire şi dezvoltare; dreptul la nume și cetățenie; dreptul la identitate culturală și religioasă; dreptul de a avea o familie; dreptul la protecție împotriva oricărei forme de discriminare; dreptul la protecție împotriva conflictelor militare, violenței și tratamentelor crude ș.a.

Mariana Ianachevici a menționat că aceeași Convenției cu privire la Drepturile Copilului spune că orice stat trebuie să ia toate măsurile pentru a preveni strămutarea ilegală a copiilor. De asemenea, fiecare stat care este parte a Convenției trebuie să prevină furtul și traficul de copii. Pe de altă parte, există și dreptul copilului la educație. Și chiar dacă adulții, care reprezintă interesele copiilor, au libera alegere a scopului educației, Convenția apără dreptul fiecărui copil la identitate. Respectiv, orice stat trebuie să respecte dreptul la identitate. Totodată, în opinia sa, și chestiunea cu privire la reabilitarea copiilor readuși în Patrie este extrem de sensibilă și complicată. Ea presupune timp îndelungat. În particular, cu cât mai mult timp copilul nu are acces la informații sau are acces la informații unilaterale, cu atât mai mult va dura reabilitarea.  

Directoarea executivă a Asociației pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii” a mai spus că, deocamdată, totuși nu există un tablou deplin al situației cu privire la copiii din Ucraina. Până când comunitatea internațională, în particular, Ucraina – va cunoaște numărul real, va fi greu de estimat care este necesitatea reală ca timp, ca resurse umane și resurse financiare.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

Consiliul raional Soroca întoarce circa 760 de mii de euro Uniunii Europene. Este vorba despre proiectul în care urma să fie reparat capital drumul de la Vasilcău, ”Drumuri bune și accesibile în comuna Comarna, județul Iași (România) și comuna Vasilcău, raionul Soroca, Republica Moldova”. Proiectul de decizie a fost examinat la ședința ordinară a Consiliului raional, din 5 decembrie.

Într-un final cu 19 voturi pro, proiectul de decizie a fost aprobat. Ordinea de zi a ședinței a cuprins și alte 28 de subiecte, printre care aprobarea bugetului raional Soroca pentru anul 2025 în prima lectură, dar și întreținerea drumurilor publice locale în perioada rece a anului. Toate chestiunile fiind votate pro, de către majoritatea consilierilor.

Guvernul a votat proiectul Legii Bugetului de stat pentru 2025, în cadrul ședinței din 4 decembrie. Acesta prevede salarii mai mari pentru medici, profesori și polițiști.

Proiectul Legii Bugetului prevede și majorarea salariului minim. Totodată, de la 1 aprilie 2025, pensiile și prestațiile sociale sub 16.100 lei vor fi indexate cu 6,1%. Iar din 1 mai 2025, se va majora pensia minimă pentru limita de vârstă, ajungând la 3.300 lei pentru persoanele care au realizat un stagiu complet de cotizare de 40 de ani. 

Vor fi majorate și alte prestații sociale, inclusiv pentru victimele represiunilor politice și veteranii de război. Majorarea va fi cu 250 de lei la alocația lunară de stat. De asemenea, la începutul lunii ianuarie, indemnizația unică la nașterea copilului va crește de la 20.000 la 21.350 de lei.

Astăzi, 28 noiembrie, deputații socialiști din cadrul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au boicotat ședința Parlamentului, concentrându-și atenția pe o acțiune juridică menită să conteste rezultatele alegerilor prezidențiale. Liderul fracțiunii, Vlad Bătrîncea, a anunțat într-un briefing că socialiștii au decis să se prezinte la ședința Curții Constituționale, unde vor solicita invalidarea alegerilor.

Vlad Bătrîncea a enumerat mai multe nereguli pe care socialiștii le consideră fundamentale pentru contestarea rezultatului alegerilor:

Discrepanțe între procesele verbale și datele oficiale ale Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Utilizarea resurselor administrative pentru influențarea rezultatelor electorale.

Îngrădirea accesului observatorilor opoziției în secțiile de votare.

Condiții discriminatorii pentru alegătorii din diaspora.

Potrivit acestuia, raportul OSCE privind desfășurarea alegerilor a fost ignorat de către CEC, fapt care, în opinia socialiștilor, amplifică suspiciunile asupra corectitudinii procesului electoral.

Simultan cu demersurile juridice, Partidul Socialiștilor a organizat o manifestație amplă în fața Curții Constituționale. Susținători ai formațiunii din diverse regiuni ale țării s-au adunat pentru a-și exprima nemulțumirea față de ceea ce consideră a fi încălcări grave în procesul electoral.

Fostul președinte al Republicii Moldova și lider al PSRM, Igor Dodon, a susținut un discurs în fața mulțimii. „Astăzi este ultima șansă a Maiei Sandu să plece onest”, a declarat Dodon, sugerând că președintele ar putea interveni pentru a împiedica validarea rezultatelor alegerilor. „Dacă nu va folosi această șansă, va fi alungată cu rușine. Problemele pentru ea abia încep. Cerem alegeri repetate și, de dorit, fără Maia Sandu!”, a adăugat acesta.

Igor Dodon a lansat un apel către toate partidele de opoziție să se alăture demersului împotriva actualei guvernări, cerând organizarea de alegeri parlamentare anticipate. „Jos Maia Sandu, jos PAS!”, a fost mesajul liderului socialist.

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra validării alegerilor prezidențiale, în timp ce socialiștii continuă să facă presiuni pentru invalidarea acestora. Rămâne de văzut dacă aceste demersuri vor avea un impact asupra procesului politic sau dacă rezultatele alegerilor vor rămâne definitive.

Sezonul de vânătoare 2024-2025 este în toi. Dacă planificați să vânați în zona de frontieră, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova vine cu anumite recomandări. Pentru a vâna legal este nevoie de un aviz. Oamenii legii anunță că în condițiile deținerii permisului de acces în zona de frontieră, puteți solicita avizul electronic prin portalul E-permis. Completați formularul, iar avizul vă va fi trimis pe e-mail. Toate aceste informații sunt într-un spot video plasat pe pagina oficiață a Poliției de Frontieră.

Oamenii legii atenționează că vânătoarea ilegală este strict interzisă. La fel trebuie respectate distanțele, limitele sectoriale și toate reglementările pentru a evita sancțiunile.

Consiliul Raional Soroca se convoacă în ședință ordinară la data de 05 decembrie. Până atunci autoritățile locale, cheamă societatea civilă să participe la consultări publice, pe 28 noiembrie, unde vor fi puse în discuție proiectele de decizii de interes public.

La fel pe pagina oficială a Consiliului raional, sunt anunțate zilele în care vor fi convocate și comisiile consultative de specialitate. Comisia pentru întrebări juridice, administrație publică, dezvoltarea social-culturală, educație, sport și tineret se va desfășura pe 02 decembrie. Tot în aceeași zi va fi convocată și Comisia pentru dezvoltarea economică, a infrastructurii, amenajarea teritoriului și protecția mediului. Pe 3 decembrie, va avea loc ședința Comisiei pentru buget, finanțe și administrarea patrimoniului.

Ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului raional Soroca din 5 decembrie, cuprinde 28 de chestiuni. Printre cele mai importante se numără aprobarea bugetului raional Soroca pentru anul 2025 în prima lectură, aprobarea Planului de Acțiuni al Consiliului Raional Soroca, dar și întreținerea drumurilor publice locale în perioada rece a anului.

Premierul Dorin Recean a anunțat astăzi schimbări importante în componența Guvernului, cu scopul de a îmbunătăți performanța instituțiilor și de a răspunde așteptărilor mari ale cetățenilor. 

Într-o declarație oficială, premierul Recean a explicat că aceste remanieri vin în urma unor analize și consultări ample. Așteptările față de Guvern sunt foarte mari. Am analizat necesitatea de schimbare, iar procesul de consultare nu se oprește aici. Voi continua să comunic cu toți cei implicați, a declarat Recean.

Recean a subliniat importanța reformelor în justiție, un domeniu în care cetățenii cer dreptate și acțiuni ferme. Oamenii vor ca cei care au încălcat legea să fie pedepsiți. Chiar dacă există progrese, rezultatele nu se reduc doar la legi. Avem nevoie de oameni curajoși, pentru că justiția nu este doar despre legi și structuri, ci și despre oameni și caractere, a adăugat acesta.

Printre numirile-cheie anunțate de Recean se numără:

Daniela Misail-Nichitin la conducerea Ministerului Afacerilor Interne, unde va coordona inițiativele de securitate internă.

Vladimir Bolea, care va trece de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Infrastructurii, aducându-și experiența în noul său rol.

Liudmila Catlabuga va prelua Ministerul Agriculturii, fiind aleasă pentru a impulsiona dezvoltarea sectorului agricol.

Premierul a mai declarat că investirea noilor miniștri va avea loc mâine dimineață, subliniind că nu doar schimbarea oamenilor contează, ci și abordarea lor: „Este important nu doar să schimbăm oameni, dar aceștia trebuie să schimbe și modul în care își exercită responsabilitățile.”

Recean a asigurat că noii miniștri au mandatul să ducă la bun sfârșit reformele necesare pentru o guvernare eficientă și transparentă.

Istoria zbuciumată a societății moldovenești a fost marcată de dubla tragedie a refugiaților din 1940 și 1944, atunci când soarta moldovenilor a fost decisă de către marile puteri, reprezentate de un stat agresor, fără ca aceștia să fie întrebați în vreun fel în ce țară vor să trăiască. În prezent există cel puțin două motive operative pentru abordarea acestei teme, unul dintre ele fiind rezultatele recentelor alegeri prezidențiale din SUA. Or, încă în campania electorală președintele american ales promitea un deznodământ mai apropiat al războiului ruso-ucrainean, dar nu a precizat cum anume. Orice schimbare radicală de situație în războiul din vecinătate nu are cum să nu afecteze semnificativ și situația din Republica Moldova, despre aceasta s-a vorbit de nenumărate ori până acum. Al doilea motiv reiese din rezultatele recentului referendum constituțional prin care societatea moldovenească și-a confirmat acordul de a fi parte a Uniunii Europene. Iar aceasta înseamnă că, spre deosebire de anii 1940 și 1944, dar și de anul 1812, s-ar putea ca de data asta moldovenii să aibă un cuvânt de spus de care parte a unei eventuale noi „cortine de fier” vor să se pomenească, dacă se va ajunge la un asemenea scenariu în politica internațională. Care pot fi scenariile pentru Republica Moldova în noile condiții politice și geopolitice, care ar fi motivele lor și ce este de făcut pentru a evita retrăirea unor evenimente tragice din istoria noastră – au discutat invitații dezbaterii publice „Dubla tragedie a refugiaților din 1940 și 1944”, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boţan, expert permanent al proiectului, a declarat că refugiații sunt persoane, care au fost forțate de circumstanțe să-și părăsească țara de origine din cauza războiului, violenței și persecuției, și au traversat o frontieră internațională pentru a găsi siguranță. „În sensul Convenției ONU de la Geneva din 1951 și al protocolului său special, refugiații, din cauza unei temeri întemeiate de a fi persecutate pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau politic, se află în afara țării de baștină și nu pot sau, din cauza acestei frici, nu doresc să beneficieze de protecția țării respective”, explică expertul.

Potrivit lui, deportarea este expulzarea forțată a unei persoane sau a unei întregi categorii de persoane într-un alt stat sau o altă localitate, de obicei sub escortă. Astfel, refugiații își părăsesc locurile sub presiunea circumstanțelor, iar deportații – forțat de autorități sau de ocupanți. „În URSS, deportarea a fost o formă de represiune, acționând ca un fel de instrument al politicii demografice și naționale sovietice. Atât indivizii cât și națiunile întregi recunoscute de autoritățile oficiale ca fiind periculoase din punct de vedere social au fost supuse deportării. Deportarea popoarelor reprezintă relocarea forțată a cetățenilor pe motive naționale și sociale în diferite regiuni ale URSS. În funcție de motivele deportării și de nevoile economice ale statului, locurile de deportare au fost diverse – Siberia, Kazahstan, Asia Centrală și altele. În anii 1942-1945, inguși, kalmâci, germani, finlandezi, tătari din Crimeea, karachais, ceceni, balkari, turci meskheți și alte popoare, care trăiau pe teritoriul Uniunii Sovietice au fost deportate pentru că, chipurile ar fi cooperat cu ocupanții naziști”, a menționat Igor Boțan.

„Cât ține de sferele de influență, acestea reprezintă pretenția dreptului exclusiv al unor țări sau imperii de a supraveghea o altă țară sau de a participa la stabilirea echilibrului de putere, influențând politicile altor state. Ca atare, aceste zone sunt o manifestare a rivalității internaționale între puteri egale. Istoria arată că marile puteri creează sfere de influență pentru a limita autonomia statelor mai mici și, prin urmare împiedică concurenții să intre pe piețele de desfacere a acestora, privează alte puteri de influență în regiune, întărindu-și propriile poziții, precum și refuză potențialilor adversari oportunitatea de a utiliza strategic teritoriul sau resursele statelor etc.”, a mai spus Igor Boțan.

Anatol Petrencu, doctor habilitat în istorie, președinte al Asociației Istoricilor din Moldova „Alexandru Moșanu”, a declarat că pe 1 septembrie 1939, Germania, după ce semnase mai devreme cu Uniunea Sovietică un tratat de neagresiune cu un protocol adițional secret, prin care cele două puteri ale timpului împărțeau între ele Europa de Est, iată că atacă Polonia, iar polonezii au fost nevoiți să se refugieze. Atunci, în spațiul românesc, inclusiv în Basarabia s-au refugiat foarte mulți polonezi, chiar și militari cu familii

„Noi, românii ne-am pomenit cu acest fenomen din timpul celui de-al Doilea Război Mondial – în jur de 50 de mii de polonezi au venit pe teritoriul României. Atitudinea autorităților și a populației românești față de acești refugiați a fost foarte pozitivă. Polonia și-a depozitat aici o parte din tezaurul pe care îl aveau polonezii. Astfel România i-a omenit pe acești polonezi. O parte dintre ei s-a refugiat în perspectivă în Marea Britanie, dar în ceea ce privește tineretul, domnișoarele – au fost admise la studii în universitățile din România. Guvernarea României nu se temea că o să aibă de pierdut, pentru că în custodia administrației românești era o parte a tezaurului Poloniei”, relatează istoricul.

Președintele Asociației Istoricilor din Moldova „Alexandru Moșanu” a menționat că URSS se implică în al Doilea Război Mondial pe data de 17 septembrie 1939, respectiv, sovieticii au promovat politici pe care le mai avusese în trecut, inclusiv aplicând metoda deportărilor. „În privința Basarabiei, Punctul 3 al Protocolului adițional secret prevedea că Uniunea Sovietică are interes față de acest teritoriu. Și iată că după căderea Franței pe 22 iunie 1940, la patru zile, pe data de 26 iunie, Uniunea Sovietică înaintează României prima notă ultimativă, pe 27 – a doua notă ultimativă, iar pe 28 iunie, tancurile sovietice au trecut frontiera pe Nistru”, spune Anatol Petrencu.

„Istoricii știu foarte bine că regele Carol al II-lea, care era și comandant suprem al trupelor militare, nu a luat măsuri pentru ca să anunțe populația, să organizeze evacuarea. Deși era această teamă, frică, autoritățile îi linișteau pe oameni. Și iată că pe 28 iunie se întâmplă ceea ce s-a întâmplat, dar autoritățile române nu erau pregătite ca să evacueze populația în condiții cât de cât acceptabile. Cu greu, a fost retrasă armata română. După 3 iulie, frontiera impusă de sovietici pe Prut a fost închisă, iar valul de refugiați a fost oprită. Astfel, în prima categorie de refugiați sunt cei care au reușit să fugă între 28 iunie-3 iulie, istoricii au numărat peste 100 de mii de oameni, inclusiv militari, persoane din administrație, oamenii înstăriți care au avut posibilități să se deplaseze etc. Autoritățile române de la București nu au reușit să efectueze în condiții cât de cât acceptabile această evacuare, pentru că trupele rusești au devansat retragerea și populației civile, și a militarilor de pe teritoriul Basarabiei”, explică Anatol Petrencu.

La dezbateri a participat și scriitorul Iulian Ciocan, autorul romanului „Iar dimineața vor veni rușii”, care a văzut lumina tiparului acum aproape 10 ani. Cu titlu de ipoteză, romanul descrie un eventual scenariu de reeditare a anului 1940.

„Lucrurile nu s-au schimbat chiar foarte mult. Și acum atitudinea Federației Ruse pare în primul rând disprețuitoare. Nici măcar nu agresivă, dar disprețuitoare. Rusia ne-a privit atunci și ne privește acum disprețuitor. Senzația mea este că Rusia se crede undeva sus, iar noi suntem undeva jos, pe un palier inferior. Ea ne privește de sus în jos, ca o putere mare, ca o forță, care pur și simplu pândește momentul în care să te strivească. Mie îmi plăceau distopiile și m-am gândit să scriu o distopie. M-am gândit că istoria se repetă și în fond este posibilă o nouă invazie a Federației Ruse din simplul motiv că Rusia are convingerea că acest teritoriu îi aparține de drept. Și în clipa în care ai această convingere că acest teritoriu îți aparține, tu revii atunci când ai posibilitatea și îl recuperezi”, a declarat Iulian Ciocan.

Scriitorul s-a referit și la diferența dintre fenomenul refugierii care i-a marcat pe cei plecați în România și fenomenul deportărilor  care i-a marcat pe foarte mulți rămași acasă. „S-ar părea la o primă vedere că soarta refugiaților a fost un pic mai bună, mai suportabilă decât cea a deportaților, pentru că ei cumva au evitat gulagul. Dar au avut și ei parte de foarte multe probleme. În familia mea, bunăoară, au existat oameni care au trebuit să plece în martie 1944 din cauză că aveau această convingere că Rusia va veni și vor fi deportați în Siberia. Deci, au devenit refugiați pentru a nu deveni deportați. Și au fugit, iar un verișor de al meu, în vârstă de doar un an, a rămas cu o mătușă pentru că părinții sperau că se vor întoarce și îl vor recupera. Nu s-au mai întors. Și el abia în 1964, cu permisiune autorităților sovietice, a ajuns în România și și-a văzut părinții”, povestește Iulian Ciocan.

Scriitorul a menționat că și refugiații care au venit în România puteau avea mari probleme. De exemplu, o rudă de a sa a trebuit să-și falsifice actele și să spună că s-a născut în România, pentru a putea obține un loc de muncă, dar și pentru a nu putea fi repatriat în URSS. Or, într-un astfel de caz, exista riscul să ajungă în Siberia.

„Impresia mea este că noi aici trăim într-un spațiu extrem de periculos, iar una dintre fricile noastre profunde este că rușii vor veni și ne vor ocupa, așa cum au făcut-o în 1812, în 1940. A mai existat și acest război din 1992, care tot a alimentat niște frici. Asta nu înseamnă, bineînțeles, că nu există oameni care au alte perspective, și care nu l-ar întâmpina pe Putin cu pâine și sare. Ei există, dar există și oameni cu mai mult discernământ, care au această frică. Și chiar cred că o revenire a Rusiei este foarte posibilă”, mai opinează scriitorul.

Dezbaterea publică la tema „Dubla tragedie a refugiaților din 1940 și 1944” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

Andrei Spînu se retrage din Guvernul Republicii Moldova și din Partidul Acțiune și Solidaritate. Anunțul a fost făcut într-o postare pe Facebook. Spînu a declarat că, deși a fost ținta unor atacuri repetate fără dovezi, a lucrat în interesul țării și consideră că decizia sa de retragere va permite o mai mare concentrare asupra problemelor importante pentru Moldova.  Într-o conferință de presă, șefa statului, Maia Sandu a exprimat mulțumiri publice lui Andrei Spînu, pentru contribuțiile semnificative aduse în Guvern, apreciind schimbările inițiate în sectorul energetic și infrastructurii, inclusiv proiectele de modernizare a drumurilor și soluțiile pentru ieșirea din criza energetică.

Și președintele PAS, Igor Grosu, a transmis un mesaj, pentru Andrei Spînu. Grosu susține că Spînu a avut un rol important în consolidarea PAS și că a avut de luat decizii dificile în Executiv.

Deocamdată, responsabilii de la Guvern nu au comentat demisia ministrului, iar premierul a promis să anunțe remanierile guvernamentale în cursul acestei săptămâni. Andrei Spînu a fost ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița, iar în Guvernul Recean a ajuns în iulie 2023.