Economic

Autoritățile trebuie să aibă o politică monetară mai prudentă și reglementări mai clare în raport cu persoanele fizice care desfășoară activități economice. Excesul de reglementare, instituit recent, duce la blocarea creditării populației pentru activități economice de antreprenoriat. spune Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 14 octombrie, a emisiunii, ”Analize economice”

Însă, cel mai mare risc este că poate fi blocată creditarea acestor persoane fizice. „Atât timp cât la sate, practic în proporție de 90%, veniturile persoanelor fizice sunt neoficiale, provin din activități agricole, în astfel de condiții posibilitatea acestora de a se împrumuta de la bănci pentru a desfășura o activitate economică/agricolă este zero”, a spus Veaceslav Ioniță, expe rt în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 14 octombrie, a emisiunii

Potrivit expertului, estimativ, veniturile oficiale, din salarii, ale cetățenilor Republicii Moldova în acest an vor fi de circa 71 de miliarde de lei. Pensiile și prestațiile sociale - circa 34,2 miliarde de lei. Aceste sunt două surse de venit, plăți oficiale asupra cărora sunt documente de proveniență a banilor. Suplimentar, spune expertul, moldovenii desfășoară activități agricole individuale, despre care Biroul Național de Statistică spune că estimativ în acest an vor ajunge la circa 21 de miliarde de lei. Alte venituri, sunt remitențele, despre care nu sunt suficiente datele Băncii Naționale a Moldovei pentru a estima volumul acestora în acest an, deoarece pe lângă banii care vin prin intermediul transferurilor, mai există modalități prin care banii de peste hotare ajung acasă: prin rutieră; moldovenii singuri aduc banii acasă; dar și pe cardurile bancare străine, care circulă în Republica Moldova.

Integral emisiunea o pute\i viziona la Sor TV sâmbătă la ora 18.15 min și duminică la ora 11.15

Piața din municipiul Soroca nu e la fel de plină ca odinioară. Din cauza creșterii prețurilor la produsele alimentare, tarabele cu fructe și legume rămân a fi pline zile întregi. Cumpărătorii sunt supărați, iar vânzătorii disperați că nu mai pot face față cheltuielilor. Această femeie, este din satul Vasilcău și a venit să-și vândă producția pe care o crește în propria grădină. Deși este la pensie, femeia spune că este nevoită să vină la piață, deoarece pensia, nu-i ajunge.” Le pare scump, dar n-aș crede că munca țăranului e scumpă. Marfa este crescută la Vasilcău, de o pensionară cu o pensie mizeră, că îmi este rușină să o spun și am 25 de ani de muncă. În localuri, e mai ieftin, dar la țăran, e scump. Vând totul a câte 10 lei.”

Peste o tarabă acest bărbat, vindea fructe crescute la Rublenița.” Tot ce este aici, este crescut la Rublenița, mere, prăsade, poamă, care spune că e scump, care spune că e bun.”” Castraveți, roșii noi le creștem la Vasilcău. Totul la 25 lei. Cumpără lumea, că mai vine hramul, dar așa greu se vinde, pentru că puțini oameni au mai rămas în țară. E scump, dar și noi avem cheltuieli mari.” ” Ce se mai cumpără este zahărul la vin și atât, e 24 de lei, s-a mai scumpit cu un leu. Sperăm să strângem roadă și să mai scadă prețul.”” Prețurile sunt scumpe, dar ce să faci. După prețurile la energie și motorină, așa se ridică prețurile și la marfă. Toți vor să cumpere, dar n-au bani .” ” Se cumpără, că aici prețurile sunt normale. Avem ceapă, cartofi și varză.”

Cumpărătorii sunt mirați că într-o țară agrară cum este Republica Moldova, prețurile sunt atât de mari. ”Iaca am venit cu soțul să cumpăram verdeață, vitamine, dar tare-s scumpe. Am pus murătură, castraveți, roșii, dar când prețurile erau mai mici, dar acum nu cumpărăm nimic, pentru că e tare scump.” ” Ce să cumpăr, iaca niște ardei, totul e scump.” Vântul a bătut astăzi și la tarabele unde se vindea pește și carne proaspătă. Vânzătorii susțin că tot mai puțini sunt din cei care le cumpără producția. ”Chiar e de la noi din iaz peștele. Cumpără lumea, mai mult în zilele de odihnă. Avem pește de la 35, 40 și 38 de lei / kg. Prețurile în comparație cum au fost vara sunt foarte bune.” ” Carne avem și slăbuț merge vânzarea, că nu prea sunt bani. Costița e 95 de lei, carnea 120 de lei.” ”Cumpăr pentru sarmale, pentru casă. Ei c-am sunt mărișoare prețurile, dar ne descurcăm.”

Astăzi la piața centrală din Soroca, ardeii costau de la 10 lei pentru un kg, cartofii de la 7 lei și 50 de bani, varza 5 lei, ceapa 10 lei, merele de la 7 lei în sus, ouăle 30 de lei, iar zahărul 24 de lei/kg.

Astăzi, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a anunțat lansarea platformei online compensații.gov.md. Pentru a primi compensații în facturele pentru energia electrică, termică, dar și gaz, cetățenii trebuie să completeze un formular, iar sistemul va determina gradul de vulnerabilitate energetică a gospodăriei, după care va fi calculată valoare compensației.

MARCEL SPATARI, MINISTRUL MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE: ” Valoarea exactă a compensațiilor pentru fiecare categorie de vulnerabilitate. „Banii vor fi acordați din Fondul de vulnerabilitate energetică. În bugetul pentru acest an este deja alocată suma de 870 de milioane de lei pentru compensații pentru noiembrie. Anul trecut, pentru noiembrie s-au plătit compensații în sumă de 230 de milioane. Per total, pentru perioada rece a anului Ministerul Finanțelor identifică resurse pentru a acorda compensații în valoare totală de aproape 5 miliare de lei, de aproape două ori și jumătate mai mult decât anul trecut. Banii sunt puși deoparte și vor fi împărțiți între categoriile de vulnerabilitate, în funcție de ponderea acestor categorii în structură.”

Guvernul dă asigurări că de compensații pot beneficia toate familiile care locuiesc în Republica Moldova și care folosesc gazele naturale sau energia termic ă în perioada rece a anului. De asemenea, Ministrul Muncii și Protecției Sociale a specificat că a fost lansată și linia fierbinte - 0 8000 5000, la care cetățenii pot apela pentru a adresa întrebări privind procesul de înregistrare în sistemul informațional. Cetățenii se pot înregistra timp de aproape o lună și jumătate, până pe 25 noiembrie.

Astăzi, 12 octombrie, Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a examinat și aprobat, în ședință publică, prețurile reglementate pentru energia electrică.

Astfel, după ce S.A. „Furnizarea Energiei Electrice Nord” a solicitat majorarea tarifului la energia electrică cu 92 de bani, ANRE a redus din cifre și a aprobat un tarif de 3,21 lei/kWh. E de menționat faptul că până acum consumatorii FFE Nord achitau 2,86 lei/kWh, iar furnizorul a cerut scumpiri până la 3,76 lei/kWh.

Noile prețuri reglementate vor fi aplicate din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Tot mai mulți antreprenori din raionul Căușeni încearcă să își eficientizeze energetic afacerile. Se întâmplă după ce criza gazelor ar pune în risc sporit pe micii antreprenori, care cu ajutorul granturilor europene trec la procesul de retehnologizare și eficiență energetică.

O uscătorie de prune din Căușeni de exemplu va deveni în curând 100% autonomă din punct de vedere energetic, asta după ce antreprenorul a instalat un parc fotovoltaic de40 kw, iar până la finele anului va mai instala încă 60kw.

Potrivit antreprenorului cei 40 de kilowați , furnizați de parcul fotovoltaic, au livrat în rețea în doar 4 luni de zile peste22 de mii de kilowați.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în parteneriat cu Proiectul ”Agricultura Competitivă în Moldova” și Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură relansează Programul de granturi post-investiționale destinate managementului durabil al terenurilor și anunță primul apel de finanțare. Apelul se va desfășura în perioada 4 octombrie – 1 noiembrie 2022.

Granturile post-investiționale sunt destinate compensării cheltuielilor pentru procurarea de echipamente şi utilaje agricole și aplicarea măsurilor care asigură conservarea și ameliorarea solurilor.

Pot solicita finanțare producătorii agricoli individuali, care sunt înregistrați în conformitate cu legislația Republicii Moldova, activează în sectorul agricol, au efectuat investiții eligibile și vor prezenta dovada co-finanțării din surse proprii.

Granturile vor compensa până la 30% din investiția eligibilă, cu un plafon maxim stabilit la 10.000 dolari SUA per beneficiar și vor fi acordate prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Printre echipamentele eligibile pentru finanțare se numără: semănători, tocătoare, stropitoare, combine de recoltare No-Till, combinatoare pentru formarea benzilor (tehnologii Strip-Till), echipamente și sisteme de irigare. Totodată, se va acorda finanțare pentru implementarea de măsuri agrotehnice, fitoameliorative și hidrotehnice care conduc la ameliorarea solului. Un beneficiar va fi eligibil pentru un singur grant post-investițional.

Pentru lista completă a utilajelor și practicilor eligibile, detaliile despre criteriile de eligibilitate și actele ce urmează a fi prezentate pentru a solicita finanțarea accesați pagina web a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Pregătirile pentru Festivalul Național al Mărului, de la Soroca, sunt pe ultima sută de metri. Festivalul, va avea loc în această duminică. Astăzi, comitetul organizatoric, s-a convocat într-o ședință, în care au pus la cale ultimele detalii.

Tradițional, evenimentul va începe cu o paradă din Piața Libertății, spre Cetate.

IURIE TĂNASE,PREȘEDINTE INTERIMAR R-NUL SOROCA ” Duminică, la Soroca va avea loc un eveniment foarte important, este vorba de Festivalul Național al Mărului. Programul va începe la Consiliul raional cu întâmpinarea delegațiilor din țară și de peste hotare. De aici mergem în alai, spre Cetatea Soroca, unde va fi desfășurat evenimentul principal.”

Sorocenii vor putea gusta cele mai dulci mere expuse în expoziții, dar și achiziționa material săditor. Toate acestea fiind condimentate cu un concert în care vor participa colectivele artistice din oraș și raion, invitat special fiind interpretul de muzică populară Mihai Ciobanu.

Prețul la motorină și benzină este în creștere mâine, 5 octombrie. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat astăzi că prețurile carburanților vor crește cu 5 bănuți, miercuri, 5 octombrie.

Astfel, potrivit prețului maxim de referință, stabilit de ANRE un litru de benzină va costa 24,12 lei, iar un litru de motorină, îi va costa pe șoferi 25,52 lei.

Cristal Flor Fenix SRL, firmă care în 2011 a preluat cea mai mare parte din activele fabricii de sticlă Cristal Flor din Florești, după un îndelung proces de insolvență va fi radiată, scrie portalul noi.md cu referire la mold-street.

La finele lunii august, Judecătoria Soroca a aprobat raportul final şi planul de distribuire finală al Cristal Flor Fenix și a decis încetarea procedurii falimentului iniţiată în privinţa întreprinderii.

Totodată, instanța a decis și radierea Cristal Flor Fenix din Registrul de stat.

Potrivit lui Alexei Macovețchi, lichidatorul întreprinderii toate activele au fost vîndute, iar din banii încasați au fost rambursate o parte din datoriile uriașe ale fostei fabrici de sticlă.

De exemplu, statul în persoana Fiscului a încasat aproape 90% din restanțele care figurau ca datorie a Cristal Flor Fenix față de bugetul statului. În rest, o mare parte din creditori au rămas cu datoriile neplătite. Or, după ce la fabrica de sticlă au bîntuit raiderii, din active au rămas doar ruine.

Cristal Flor Fenix SRL a fost fondată în septembrie 2011 și are oficial un capital social de 152,6 milioane de lei, ea fiind „moștenitoarea” celei mai mari părți din ce a mai rămas din Cristal Flor SA. Potrivit sursei, cele mai mari cote sînt deținute de compania britanică Goldbridge Trading Limited (dizolvată încă în 2014) – 42,57% și Moldindconbank – 28%: ambele implicate direct în Laundromatul rusesc, celebra schemă de spălare a peste 20 de miliarde de dolari prin sistemul bancar moldovenesc. Ele și alte cîteva firme și persoane fizice, inclusiv procurorii și judecătorii ce lucrau pentru raiderul Veaceslav Platon, au contribuit decisiv la distrugerea fabricii. O cotă de aproape un procent deține și Ministerul Finanțelor, iar aproape 4% – Moldovagaz (care avea de recuperat o datorie de 52 de milioane de lei încă din 2009).