Primăvara reînvie și cultura. În perioada 1-10 martie, în întreaga țară se va desfășura Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor-2025”. La Soroca, inaugurarea Festivalului, va avea loc la Palatul de Cultură, în cadrul unui spectacol muzical-coregrafic, cu genericul „Mărțișor în prag de primăvară”, susținut de colectivele locale. De asemenea, vizitatorii vor putea admira expoziția meșterilor populari. Tot pe 1 martie, în Piața Libertății, se va desfășura Expo-Târgul „Un gând frumos pentru voi, stimate Doamne”.
Pe parcursul lunii martie, „Mărțișor”, în scena Palatului de Cultură vor urca colective artistice și interpreți de valoare din țară, dar și din România. Pe 2 martie, sorocenii sunt invitați la concertul „Mărțișorul muzical”, susținut de elevii Școlii de Arte „E. Coca”, intrarea fiind liberă. Pe 4 martie, va avea loc un concert de excepție intitulat „Mărțișor cu dor de mamă”, cu participarea îndrăgiților artiști Corina Țepeș & Costi Burlacu, alături de Festiv Band și Fetele din Botoșani.
Pe 6 martie, sorocenii sunt invitați să participle la spectacolul muzical „Ființă firavă – femeia”, susținut de Band Orchestra a Consiliului Raional Soroca. Intrarea fiind liberă. Evenimentele continue și pe 7 martie, cu un concert „Suflet de mamă, cântec de copil”, susținut de studioul muzical „Golden Star”.
Pe 8 martie, va avea loc spectacolul muzical-coregrafic „Mama – izvor de viață”, cu participarea celor mai talentate studiouri muzicale și cluburi de dans din municipiu și raion.
Pe 10 martie, Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor 2025” se va încheia cu spectacolul „Fire de mătase fine…”.
Festivalul „Mărțișor” 2025 promite o lună martie plină de evenimente, reunind artiștii consacrați și iubitorii de cultură într-o adevărată celebrare a primăverii prin artă. Prima ediție a Festivalului Internațional de Muzică “Mărțișor” a avut loc în anul 1966, la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” din Chișinău.
Cinci școli din raionul Soroca, vor avea în curând grupuri sanitare noi, în cadrul unui proiect. Este vorba despre Gimnaziul Racovăț, Bulboci, Pîrlița, Rudi și Dărcăuți. Managerii instituțiilor, dar și primarii de aici, au fost convocați într-o ședință de lucru, de către președintele raionului, Veaceslav Rusnac, unde au participat și reprezentanții Oficiului Național de Dezvoltare Regională.
În cadrul întâlnirii au fost semnate acordurile de finanțare pentru lucrările de construcție a grupurilor sanitare în instituțiile de învățământ selectate din raionul Soroca, în cadrul Proiectului „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova”. Tot aici s-a discutat și despre partajarea responsabilităților financiare în cadrul proiectelor de îmbunătățire a condițiilor de igienă în instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal. Lucrările propriu zise, ar putea începe în lunile mai-iunie.
În ultimele 24 de ore, polițiștii din nordul țării au depistat mai mulți șoferi care conduceau sub influența alcoolului. Din spusele polițiștilor, unul dintre ei, a stabilit un record alarmant, deplasându-se o alcoolemie de 16 ori mai mare decât limita legală. Șoferul este din Soroca și are 29 de ani. Acesta a fost stopat de oamenii legii, aflându-se la volanul unui Mercedes.
În raionul Drochia, un alt șofer, de 43 de ani, a fost surprins la volanul unui Mitsubishi, deși nu deține permis de conducere. În localitatea Gura Camencii, din ️raionul Florești, polițiștii au stopat un Nissan condus de un bărbat de 64 de ani.
În toate cazurile, poliția a inițiat cauze penale, iar vehiculele au fost ridicate.
Pe data de 27 februarie marcăm Ziua Egalității Salariale în Moldova. Așa cum a devenit o tradiție de un deceniu deja, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în baza datelor Biroului Național de Statistică privind câștigul salarial al femeilor și al bărbaților, determină ziua calendaristică care marchează această zi. Conform calculelor pentru anul 2025 o femeie trebuie să lucreze până la data de 27 februarie pentru a atinge valoarea câștigului salarial al unui bărbat în anul precedent. În termeni monetari, pierderea financiară anuală a femeilor a atins valoarea de 29 502 lei în 2023, adică femeile au primit cu 15,6% mai puțin decât bărbații, scrie în nota analitică a CPD.
Analiza diferențelor salariale pe sectoare indică o tendință specifică: în sectoarele bine plătite (unde salariul mediu depășește pragul de 20 000 MDL), inegalitatea între salariul femeilor și bărbaților crește. Astfel, o femeie pierde anual din cauza diferențelor salariale o sumă de 254 061 MDL în domeniul editării, 223 022 MDL în domeniul IT, circa 180 000 MDL în domeniul transporturilor aeriene ș.a.
* Diferența de gen în salarii este definită ca diferența dintre nivelul mediu al salariului bărbaților și cel al femeilor, exprimată ca procent din nivelul mediu al salariului bărbaților.
Diferența salarială este asemenea unei taxe invizibile, achitate de femeile angajate în economia Moldovei. Pe termen lung, vedem inechități și la etapa de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă. Conform calculelor, în 2024 un bărbat pensionar a ridicat o pensie medie cu 16,8% mai mare decât o femeie pensionară. Deși tendința generală este una pozitivă (o scădere de circa 0,6 puncte procentuale în raport cu anul 2023), diferența respectivă are un impact financiar semnificativ asupra femeilor. În termeni monetari, pentru anul 2024 o femeie pensionară a pierdut în mediu 8403 MDL ca urmare a diferenței în pensii.
Diferența salarială între femei și bărbați are un impact direct asupra autonomiei financiare a femeilor, deoarece le limitează capacitatea de a-și gestiona independența economică. Într-un context în care femeile câștigă, în medie, mai puțin decât bărbații, veniturile lor sunt insuficiente pentru a asigura un nivel adecvat de autonomie financiară, ceea ce le face mai dependente de prestațiile sociale sau de susținerea altor membri ai familiei. Această inegalitate salarială perpetuează o relație de subordonare financiară, prin care femeile sunt mai puțin capabile să investească în educație, carieră sau dezvoltare personală. Pe termen lung, acest fenomen contribuie la menținerea unui ciclu de vulnerabilitate economică, în care femeile sunt mai expuse riscurilor economice și sociale, precum lipsa de economii, pensii reduse sau acces limitat la resurse economice esențiale pentru dezvoltare personală și profesională.
De menționat că, din perspectiva legislativă, Republica Moldova a înregistrat progrese notabile în asigurarea unei remunerații echitabile. Un prim exemplu îl reprezintă inițierea procesului de transpunere în legislația națională a Directivei (UE) 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006, privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă.
Pentru asigurarea unei plăți egale, în anul 2022, autoritățile din Republica Moldova au aprobat o lege care vizează ajustarea legislației în sensul creșterii transparenței salariale. Aceasta introduce definiții esențiale (remunerație, nivel de salarizare, diferență de gen în salarizare, muncă egală, muncă de valoare egală) și obligă întreprinderile mari și mijlocii să informeze periodic angajații despre nivelul de salarizare defalcat pe gen. Totodată, o dată pe an, angajatorii vor transmite autorităților informații despre remunerația medie în funcție de gen și funcție, iar salariații pot solicita date privind nivelurile de remunerare, structurându-se clar categoriile de salariați care prestează muncă egală sau muncă de valoare egală.
________________
Nota informativă „(IN)EGALITATEA SALARIALĂ ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI ÎN MOLDOVA ANULUI 2024. Cât le costă pe femei diferențele în remunerare?” este realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul programului „Cetățeni activi, comunități prospere – Faza II”, implementat din resursele acordate de Elveția și Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.
Un pescar a fost salvat de la înec, după ce s-a prăbușit sub gheața lacului Ivancea din Soroca. Din fericire, aceasta a fost o aplicație demonstrativă. Activitatea, a implicat salvatorii și scafandrii, care au simulat o situație de prăbușire a unei persoane sub podul de gheață subțire în timpul pescuitului la copcă.
Potrivit scenariului, în ajutorul bărbatului prăbușit în apa rece, în cel mai scurt timp, au intervenit salvatorii care l-au scos pe mal. Bărbatului, i-a fost acordat primul ajutor necesar, în astfel de cazuri.
Aplicația organizată de Direcția Situații Excepționale Soroca, a avut drept scop, avertizarea cetățenilor despre riscul aflării pe gheața subțire a bazinelor acvatice, dar și prevenirea cazurilor de înec în perioada rece a anului.
Exercițiul, a fost urmărită cu atenție și de pescarii de pe lac. Acest bărbat spune că, este pasionat de pescuitul la copcă, de ani buni.
Iar acest bărbat, ne-a mărturisit că acum câțiva ani, a căzut și el sub gheață. Chiar și așa, de pescuit, nu s-a lăsat.
Salvatorii nu au ezitat, să le reamintească pescarilor măsurile de securitate și le-au împărțit pliante informative.
Odată cu încălzirea vremii, când temperaturile oscilează între minus și plus aflarea pe stratul de gheață, prezintă pericol pentru viața, spun salvatorii.
O atenție sporită este acordată minorilor, în special în perioada vacanței de primăvară. Maturii sunt îndemnați să-i monitorizeze strict și să nu le permită jocul în preajma bazinelor acvatice și pe podul de gheață. De la începutul anului, în țară, au fost înregistrate șase cazuri de înec.
Pagina 10 din 507