Ziua Ușilor Deschise la Parlament va avea loc luni, 29 mai, între orele 13.00 și 17.00. Instituția își va deschide ușile pentru toți doritorii, iar Președintele Parlamentului, Igor Grosu, împreună cu alți deputați vor fi ghizii oamenilor, care vor veni să viziteze legislativul. Oamenii vor avea nevoie să prezinte doar un act de identitate.
Însoțiți de deputații-ghizi, doritorii vor vizita sălile din Parlament în care se iau decizii importante pentru viitorul cetățenilor. Traseul turului ghidat include sala de ședințe plenare, sala Europa, Muzeul Parlamentului și sala pentru conferințe de presă.
Pentru public vor fi amenajate trei expoziții dedicate Parlamentului Republicii Moldova.
În scuarul Parlamentului vor fi amenajate un spațiu destinat pentru discuțiile cetățenilor cu deputații, un spațiu cu activități interactive pentru copii și o zonă foto.
Parlamentul Republicii Moldova împlinește, astăzi, 32 de ani. Cu ocazia aniversării, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat că datoria parlamentarilor, încredințată atunci când au fost aleși, este de a îmbunătăți viața oamenilor. „Deputații sunt aleși de oameni ca să-i reprezinte. Oamenii ne-au dat încrederea pentru ca să le îmbunătățim viața. Ei vor să trăiască acasă așa cum văd că se trăiește în țările europene”, se menționează în mesajul transmis de șeful legislativului.
La rândul său, Secretarul general al Parlamentului, Tamara Gheorghița, a subliniat că, în toți cei 32 de ani, angajații Secretariatului Parlamentului au fost alături de deputați și de cetățeni, prin activitatea desfășurată. „Eforturile de modernizare a corpului de funcționari, în special în contextul acordării statutului de țară candidată pentru aderarea la UE, sunt importante pentru o instituție eficientă, transparentă și profesionistă. Noi succese instituției parlamentare, felicitări tuturor actualilor și foștilor angajați!”, se spune în mesajul Secretarului general al Parlamentului.
În toți anii de activitate până în prezent, Parlamentul a adoptat 13 576 de acte legislative și s-a întrunit în 1914 ședințe plenare.
Pe 23 mai 1991, conform deciziei Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislatura a XII-a, constituit în urma primelor alegeri democratice, republica unională RSSM se transformă în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova.
Circa 80 de mii de cetățeni din întreaga țară au participat la Adunarea „Moldova Europeană”, organizată de autorități la inițiativa președintei Maia Sandu, precizează sursele oficiale. Oamenii prezenți în Piața Marii Adunări Naționale, dar și conaționali din 33 de orașe europene și-au exprimat susținerea pentru parcursul european al țării noastre.
În discursul președintei Maia Sandu, la Adunarea „Moldova Europeană”, șefa statului a menționat că aderarea la Uniunea Europeană este legământul generației noastre - pentru că Moldova este Europa.
În fața miilor de participanți la Adunarea „Moldova Europeană”, cu un mesaj a venit și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a transmis susținerea plenară a Parlamentului European pentru alinierea cât mai curândă a țării noastre la blocul comunitar.
La Adunare au participat și membrii cabinetului de miniștri, iar cu mesaje de susținere de pe scenă, a căii europene a țării noastre au venit oameni din diverse domenii.
La finalul evenimentului, participanții au aprobat Rezoluția „Moldova Europeană” , care confirmă sprijinul cetățenilor pentru parcursul european ireversibil al țării noastre care se încheie cu citatul:
Având în vedere dezideratul cetățenilor Republicii Moldova de a transforma țara pe calea europeană, facem apel la instituțiile Uniunii Europene să continue sprijinul acordat țării noastre și să accepte Republica Moldova în familia europeană după îndeplinirea condițiilor de aderare. Aderarea la Uniunea Europeană este drumul ales cu fermitate de Republica Moldova.
La data de 24 mai consilierii municipali se întrunesc ședinţă ordinară. Consiliul municipal Soroca va avea loc cu începere de la ora, 10.00, în sala de şedinţe a Consiliului raional Soroca.
Ordinea de zi include subiecte precum modificarea şi completarea bugetului Primăriei mun. Soroca pentru anul 2023, repartizarea profitului net al societăţilor pe acţiuni şi întreprinderilor municipale din mun. Soroca, acceptul şi solicitarea schimbului de terenuri proprietate publică pentru construcţia staţiei de epurare și aprobarea Regulamentului şi componenţei Comitetului Local pentru Apă şi Sanitaţie.
Aleșii locali vor examina și se vor expune referitor la implementarea Acordului de colaborare în cadrul proiectului „Fii primul, colectează separat deşeurile din plastic”, alocarea mijloacelor din fondul de rezervă, și vânzarea-cumpărarea terenurilor de pe lângă casele de locuit.
Şedinţele comisiilor consultative de specialitate vor avea loc în perioada 19 -22 mai.
În contextul vizitelor în teritoriu a membrilor Guvernului și conducătorilor autorităților administrației publice centrale, astăzi, în incinta Palatului e Cultură Soroca a avut loc o ședință de lucru condusă de şeful oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de stat, reprezentantul Guvernului în teritoriu Veaceslav Burlacu, la care au participat directorul general al Casei Naționale de Asigurări Sociale Elena Țîbîrnă și Deputatul în Parlamentul Republicii Moldova Ion Babici. De asemenea, la ședință au mai participat reprezentanții autorităților administrației publice locale, șefii serviciilor desconcentrate și șefii subdiviziunilor din cadrul Consiliului raional.
În cadrul ședinței directorul general al CNAS Elena Țîbîrnă a vorbit despre ultimele modificări legislative în domeniul asigurărilor sociale de stat, inclusiv despre mecanismul de stabilire a pensiilor în baza acordurilor internaționale, recentele modificări a condițiilor de acordare a concediului paternal și a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii, precum și a răspuns la întrebările participanților la ședință.
Vizita de lucru a directorului general CNAS a continuat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Soroca unde au fost desfășurate audiența cetățenilor și ședința de lucru cu colectivul CTAS Soroca, în cadrul căreia au fost discutate aspecte organizaționale la nivel teritorial.
Va fi inițiată procedura de retragere a Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente (AP CSI). Anunțul a fost făcut de Președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unui briefing de presă.
„După 30 de ani a devenit foarte clar că aflarea Republicii Moldova în structurile CSI nu ne-a ajutat să rezolvăm conflictul transnistrean, nu ne-a ajutat să scoatem armata rusă de pe teritoriul Republicii Moldova, nu ne-a ferit de embargouri economice dureroase în cele mai complicate vremuri - embargoul la vin, embargoul la produse agroalimentare. Aflarea în CSI nu ne-a ferit de șantaj energetic în plină iarnă, amenințări și declarații oficiale ostile la adresa independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova. Aflarea în CSI nu a apărat țările-membre de atacuri militare, război și ocuparea ilegală a teritoriilor suverane. După ce o ţară fondator a CSI, Federația Rusă, a atacat într-un mod barbar alt stat fondator, Ucraina, ocupându-i teritorii şi ucigându-i cetăţenii, această organizaţie nu se mai poate numi drept Comunitate”, a menționat Președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Astfel, potrivit procedurilor, la următoarea ședință a Biroului permanent, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va înainta propunerea de a face un demers către Prim-ministrul Dorin Recean cu solicitarea de a pregăti inițiativa legislativă privind denunțarea Convenţiei cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente.
„Moldova e o țară independentă, recunoscută, respectata de prieteni și vecini, liberă să ia decizii suverane. Noi avem acum puterea și responsabilitatea să ne îndepărtăm de sursa răului, de sursa sărăciei, de sursa războiului și distrugerii. Am demonstrat în 30 de ani că dorim democrație, libertate și prosperitate la noi acasă. Facem pas cu pas ceea ce așteaptă de la noi cetățenii - asigurăm copiilor noștri un viitor stabil, prosper și plin de oportunități. Un viitor european”, a accentuat Președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Candidatul Partidului "Șor", Evghenia Guțul, a câștigat alegerile pentru funcția de guvernator al Găgăuziei, potrivit rezultatelor publicate de Comisia Electorală de la Comrat.
Astfel, Evghenia Guțul, ar fi acumulat 27 376 de voturi, iar Grigorii Uzun – 24 913 voturi.
La alegeri au participat puțin peste 53 de mii de cetățeni cu drept de vot ceea ce constituie o rată de prezență la urne de 54,6%, mai mică decât cea din primul tur cu 3%.
Poliţia a depus o sesizare la Comisia Electorală Centrală din regiune, după percheziţiile de la sfârșitul săptămânii trecute, scrie publica.md. Potrivit poliției, scrutinul s-a desfășurat cu mai multe încălcări, inclusiv de coruperea alegătorilor din partea Partidului Șor. În special este vorba de transportarea organizată până la secțiile de vot contra plată.
Acuzațiile au fost respinse de partidul Șor.
15 milioane de lei vor fi alocate pentru finanțarea a 26 de proiecte în perimetrul Zonei de Securitate. În acest sens, Guvernul a aprobat Programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2023. Lista proiectelor ce urmează a fi finanțate a fost aprobată de către Comisia de selectare împuternicită, în conformitate cu criteriile de eligibilitate stabilite.
Astfel, în anul curent, au fost selectate și vor fi implementate 11 proiecte de dezvoltare și de modernizare a instituțiilor din sistemul educațional, 7 proiecte de reparație și dotare a edificiilor administrative, instituțiilor de cultură, sport și medico-sanitare, 7 proiecte de amenajare a zonelor de agrement și altor spații publice, precum și un proiect de acordare a suportului financiar pentru asigurarea activității delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control.
Autoritățile administrației publice centrale și locale, beneficiare ale Programului, vor valorifica resursele financiare conform destinației, până la sfârșitul trimestrului IV 2023, urmând să prezinte Cancelariei de Stat raportul privind utilizarea alocațiilor.
Procuratura Anticorupție a anunțat finalizarea urmăririi penale și remitere în instanța de judecată pentru examinare în fond, a cauzei penale pe un alt segment al investigației ce vizează concesionarea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău.
Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a precizat că, în urma concesionării aeroportului, a fost adus un prejudiciu statului de peste 392 de milioane de lei. Șefa de la Anticorupție mai spune că în privința celor 8 învinuiți există probe incontestabile și 20 de martori care vor fi audiați.
Potrivit investigațiilor, 8 persoane publice și cu funcții de demnitate publică și anume: fostul Prim Ministru al Republicii Moldova (Iurie Leancă), fostul Ministru al Economiei (Valeriu Lazăr), un fost director al Agenției Proprietății Publice (Tudor Copaci), un fost director adjunct al Agenției Proprietății Publice (Angela Susanu), un fost șef adjunct al direcției din cadrul Agenției Proprietății Publice (Maria Șendilă), un fost director general interimar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău (Petru Jardan), un fost director financiar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău (Alexandru Ciutac), șef al serviciului analiză economică al ÎS Aeroportul internațional Chișinău (Alla Țubari), în perioada anului 2013, folosind intenționat situația de serviciu, au pregătit și concesionat propriu zis Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău în interesul grupării criminale și organizației criminale, fapt ce a cauzat statului – reprezentat de Agenția Proprietății Publice prejudiciul materiale în sumă de peste 392 milioane lei MDL.
Învinuiții nu și-au recunoscut vina, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Pentru infracțiunea comisă legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.
Totodată, în scopul recuperării prejudiciului cauzat s-a aplicat sechestru asupra bunurilor Avia Invest SRL și capitalul social, cât și bunurile inculpaților inclusiv de peste hotare, în valoare totală de aproximativ 189 milioane lei MDL.
În dimineața zilei de 1 mai, Marina Tauber a fost reținută la Aeroportul Internațional Chișinău în rută spre Tel Aviv, Israel prin Istanbul, Turcia. La baza reținerii a stat ordonanța procurorului din Procuratura Anticorupție, emisă pe motiv că învinuita a încălcat condițiile prevăzute de măsurile preventive aplicate în privința ei, anunță Procuratura Anticorupție.
De altfel, cu puțin timp înainte de reținere, deputata a postat un mesaj video pe pagina sa de Facebook.
„Am planificat azi să plec în străinătate, deplasarea era planificată de mult. Am nevoie de o vizită medicală și nu știam că o să fie ședință de judecată în privința mea, în legătură cu schimbarea măsurii. Vreau să-i anunț pe toți să nu-și facă griji, eu plec pe câteva zile și revin joi dimineața, am și bilet retur. Am nevoie de această plecare, pentru că nu am avut posibilitate să fac acest lucru anterior și nu știam de planurile procurorilor”, a declarat Tauber.
Pagina 25 din 39
Test