Politic

Guvernul a majorat tariful minim pentru remunerarea specialiștilor implicați în evaluarea proiectelor manualelor școlare, la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, tariful minim pentru o coală de autor (16 pagini de text) va fi de 550 de lei față de 15 lei, cât era anterior, precizează unimedia. O decizie în acest sens a fost aprobată la ședința de astăzi a Guvernului.

ANATOLIE TOPALĂ, MINISTRUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII:

„Activitatea evaluatorului este foarte importantă pentru a asigura calitatea unui manual școlar. În același timp, majorarea remunerării ne permite să-i atragem în acest proces pe cei mai buni specialiști”, a menționat ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală.

În context, prim-ministrul Dorin Recean a venit cu o solicitare către ministrul Educației, Anatolie Topală.

DORIN RECEAN, PRIM-MINISTRU REPUBLICII MOLDOVA:

„ Tare mult sper că noi vom fi foarte atenți cu manualele, pentru că formăm conștiința copiilor noștri, generației următoare, inclusiv prin manuale și am dat acest exemplu, manual de clasa 7-a sau a 8-a, limba rusă, cu exemplu de analizați structura gramaticală a textului - este ceva de genul „папа бизнесмен, его постоянно нету дома, мама заботится о нас, готовит, убирает” și nu știu ce. Iată chestii de astea noi trebuie să le scoatem din manuale, pentru că asta creează conștiința copiilor noștri. Același lucru se referă și la orientarea copiilor în trecut sau orientarea copiilor în viitor, să ne străduim să respectăm tradițiile și trebuie să știm despre istoria noastră, despre carul cu boi, etc., dar trebuie să știm și despre rachetele cosmice, despre încercările oamenilor de știință de a ajunge pe lună, de a explora spațiul. Toate aceste lucruri să le avem cu grijă implementate în manualele noi”, a declarat Recean.

Anterior, în cadrul unor ședințe cu reprezentanții editurilor, Anatolie Topală a solicitat implicarea celor mai experimentate și calificate cadre didactice pentru pregătirea proiectelor de manuale care să corespundă rigorilor în domeniu, dar și așteptărilor elevilor și cadrelor didactice.

Maia Sandu a depus declarația de avere pentru anul 2022. Șefa statului a cheltuit o parte din banii pe care îi avea depozitați la bancă. Dacă în anul 2021 avea 2,3 mii de dolari depozitați la o bancă din SUA, în 2022 depozitul însuma 600 de dolari. Cel puțin asta arată declarația de avere și interese personale, pe care președinta a depus-o la Autoritatea Națională de Integritate.

Potrivit documentului, șefa statului a ridicat în anul 2022 un salariu de bază de peste 258,7 mii de lei.

Șefa statului deține în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați, procurat în 2003, cu valoarea de 440,1 mii de lei, și un automobil Toyota RAV4 din 2007, procurat în 2012, cu 170 de mii de lei. Președinta nu indică că ar deține terenuri sau alte bunuri imobile decât apartamentul declarat.

De asemenea, președintele indică în declarație un cont curent la o bancă din Chișinău cu 13,1 mii de lei și un depozit bancar în SUA, unde deține 600 de dolari.

Limba ţării, a fost motiv de discordie în Parlament. Inițiativa deputaților PAS pentru substituirea în textul legilor Republicii Moldova și în Constituție a sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” a încins spiritele la ședință. Deputații Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au venit cu postere și au blocat tribuna Legislativului în semn de protest. Mai mulți deputați s-au îmbrâncit. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au cerut alegeri anticipate. Cu o replica a venit  președintele Parlamentului, Igor Grosu.

IGOR GROSU, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI:

” Asta-i durerea voastră anticipate, nu le vedeți până în 2025.”

 În pofida scandalului, proiectul de lege a fost votat în prima lectură. Astfel, în toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”.

VERONICA ROȘCA,DEPUTAT: ”Sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă””.

În termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun. Proiectul mai prevedere ca Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, să se numească „Limba română”. Proiectul de lege a fost votat în prima lectură de 56 de deputați.

Astăzi 2, martie, se împlinesc 31 de ani de la începutul războiului din stânga Nistrului. La evenimentul de comemorare, care a avut loc la memorialul „Eternitate”, șefa statului Maia Sandu a ținut un discurs în fața mulțimii, militarilor și veteranilor. Președinta a mulțumit veteranilor pentru sacrificiul și contribuția fiecăruia la construirea unei vieți mai bune în țară și a precizat că autoritățile fac totul pentru a preveni și a nu admite tensionarea situației pe Nistru.

 MAIA SANDU, PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA:

 „În ziua memorie si recunoștinței ne angajăm să nu uităm niciodată prețul enorm pe care l-au plătit erorii căzuți în lupte, să nu uităm prețul pe care l-a plătit întreaga societate ca Moldova să-i continuă calea spre independență, libertate și pace. Nimeni dintre noi nu și-a dorit acel război. El a venit peste noi ca o năpastă, ca un nor de furtună. Nu l-am dorit atunci și nu îl dorim nici acum... Eforturile noastre sunt îndreptate spre unitatea tuturor cetățenilor, indiferent pe ce parte a Nistrului trăim. Mai avem de lucru ca să suturăm ruptura adâncită în luptele din 1982, dar in toți acești ani am păstrat pace în țara noastră. Noi vrem sa trăim în  pace.”

 În discursul său, Maia Sandu a amintit și de războiul care se desfășoară în vecinătate.

MAIA SANDU, PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA: ”De mai bine de un an  Moldova trăiește alături de un război cumplit și nedrept. Vedem cum războiul distruge viețile oamenilor din țara vecină. Nu am permis până acum capetelor înfierbântate să transforme regiunea transnistreană în scena unui nou conflict. Vom continua să depunem eforturi pentru a păstra pacea în țară. Autoritățile Republicii Moldova fac totul pentru a preveni și nu admite tensionarea situației pe Nistru. Lecția războiului e grea. Ne forțează să-l privim drept în față. Nu vrem ca războiul să se repete in casa noastră niciodată. De aceea trebuia să ne cunoaștem istoria și să ținem minte lecțiile ei”.

 La comemorarea victimelor războiului din stânga Nistru au fost prezenți mai mulți oficiali de stat, printre care președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Dorin Recean, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, ministra de Interne, Ana Revenco și șeful SIS, Alexandru Musteață.

După ce acum o săptămână Vladimir Zelenski a declarat, în cadrul reuniunii Consiliului UE că serviciile speciale ucrainene au reușit să obțină un document care conține planul rușilor de a prelua controlul asupra Chișinăului, astăzi, în presă a apărut informația din partea Rusiei că Kievul pregătește o provocare în Transnistria.

Potrivit oficialilor ruși, Regimul de la Kiev ar pregăti o ofensivă în regiunea transnistreană în viitorul apropiat, susține Ministerul Apărării rus. Astfel,  soldații ucraineni ar urma să destabilizeze situația din stânga Nistrului fiind îmbrăcați în uniforme ale soldaților ruși, transmite Știri.md.

În urma informațiilor apărute, Guvernul de la Chișinău a venit cu o reacție:

„Autoritățile statutului nu confirmă informația difuzată în această dimineață de Ministerul rus al Apărării.  Facem apel la calm și invităm publicul să urmărească sursele oficiale și credibile ale Republicii Moldova. Instituțiile noastre cooperează cu partenerii străini și în cazul unor pericole la adresa țării vor informa neîntârziat opinia publică”, se arată în mesajul Executivului.

Informația a stârnit reacții și în rândul politicienilor.  Fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon a specificat că R. Moldova nu are nevoie de ajutorul statului vecin în soluționarea conflictului transnistrean, mai precizează Știri.md.

„Vreau să fac un apel către vecinii noștri, ucrainenii: nu avem nevoie de ajutorul vostru în Transnistria. Ocupați-vă de problemele voastre! Noi singuri vom găsi o soluție pentru Transnistria. Aceasta este țara noastră și vom rezolva această problemă în mod pașnic. Nu așa cum vor ucrainenii, cu trupe și arme. Orice pas întreprins de către partea ucraineană în vederea Transnistriei va fi considerat o agresiune împotriva Republicii Moldova”, a declarat Dodon.

Potrivit Unimedia, Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că planul Rusiei de a înlocui conducerea prooccidentală a Moldovei - descoperit de serviciile de informaţii ucrainene - a fost confirmat după aceea şi de ţările europene şi se leagă de dorinţa Moscovei de a avea sub control aeroportul din Chişinău pentru a putea transporta soldaţi şi echipamente ca să deschidă un nou front în Ucraina dinspre Transnistria.

Liderul de la Casa Albă, Joe Biden, s-a adresat marți, 21 februarie, în timpul discursului susținut la Varșovia președintei Republicii Moldova, Maiei Sandu, prezentă la evenimentul din capitala Poloniei. Biden a declarat că este „foarte mândru” să fie alături de președinta Maia Sandu și de „oamenii liberi din Republica Moldova”.

Șefa statului, a venit cu un mesaj pe Twitter „Moldova prețuiește libertatea și ne angajăm să rămânem parte a lumii libere. Recunoștința mea sinceră față de președintele Biden pentru sprijinul său neclintit pentru Moldova și pentru solidaritatea cu noi”.

Președintele american Joe Biden a susținut, la Varșovia, un discurs în care și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina în fața invaziei Moscovei. Acest discurs vine după o vizita făcut la Kiev, cu câteva zile de împlinirea unui an de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

La finalul discursului său, Biden a spus că „nimic nu este mai prețios decât libertatea” și a mulțumit apărătorilor Ucrainei și autorităților poloneze pentru primirea refugiaților ucraineni.

Președinta Maia Sandu l-a întâlnit la Conferința de Securitate de la München pe Antony J. Blinken, Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii. Discuțiile dintre cei doi au vizat mai multe subiecte importante printre care și provocările de securitate.

„Am vorbit despre provocările de securitate cu care ne confruntăm noi și întreaga regiune dar și despre eforturile depuse de către autoritățile de la Chișinău pentru consolidarea statului de drept, modernizarea economiei și asigurarea securității cetățenilor noștri", a spus Președinta Maia Sandu.

 Totodată, șefa statului a mulțumit Statelor Unite pentru asistența cuprinzătoare pe care o primim. „Suntem recunoscători poporului american pentru contribuția consecventă la dezvoltarea democrației, a instituțiilor publice și pentru sprijinul pe care ni l-a oferit în aceste vremuri complicate pentru a deveni mai rezilienți economic și energetic, dar și mai performanți în domeniul securității", a punctat Președinta Maia Sandu. 

Cancelaria de Stat continuă să organizeze dezbateri publice cu privire la strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030.

 Pe 17 februarie, la Soroca, primari, consilieri locali și raionali din Soroca, Florești și Drochia, au participat la consultări publice. Aceștia au aflat despre cele mai importante schimbări pe care le va aduce noua strategie.

VICTORIA CUJBA,ȘEF DIRECȚIA ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, CANCELARIA DE STAT:

 ”Strategia prevede o abordare integrată a reorganizării administrației publice centrale și locale de îmbunătățire a sistemului.”

VEACESLAV BURLACU, ȘEF OFICIUL TERITORIAL SOROCA, CANCELARIA DE STAT:

 ”Noi vedem o reorganizare a raioanelor, ca în perspectivă să fie 5 regiuni. ”

Participanții au discutat cel mai mult despre amalgamarea voluntară, adică de unirea unor localități între ele,  posibilitățile de realizare în Republica Moldova și au venit cu propuneri, ce urmează a fi analizate de Cancelaria de Stat pentru elaborarea documentului final.

 VICTOR COVALENCO,PRIMAR BĂHRINEȘTI, FLOREȘTI:

  ”Trebuie să rezolvăm problemele care sunt și apoi să implementăm o strategie, noi alergăm înaintea unui tren.”

ROMAN CARASENI, PRIMAR HĂSNĂȘENII NOI, DROCHIA:

 ”Ați spus că nu se va reduce personalul, care este câștigul în urma reformei atunci?”

IURIE CHELEȘ,PRIMAR CERNIȚA, FLOREȘTI:

 ”Să implementăm reforma de sus, prin amalgamare la ministere, deputați și apoi să trecem cu reformele în primării. Satele și așa mor.”

Primarul Ludmila Guțu, susține că termenul de amalgamare, îi este foarte cunoscut. În prezent ea administrează o comună care include șase localități, cu o distanță și de 8 km între ele.

 LUDMILA GUȚU,PRIMAR TĂTĂRĂUCA VECHE, SOROCA:

 ”Sunt un exemplu viu, cred că și pe țară, localitatea pe care o conduc, are în componență șase sate, Am zile de audiență în fiecare sat, merg acolo cu specialiștii din primărie, cu calculatorul. Eu am imunitate de a lucra, nu mă sperie.”

  Toate propunerile primarilor, au fost înregistrate de către reprezentanții Cancelariei de Stat.

VICTORIA CUJBA, ȘEF DIRECȚIA ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, CANCELARIA DE STAT:

 ”Sesiunea de astăzi m-a încurajat , am văzut că sunt opinii pozitive, dar și primari sceptici. Comunicarea ne va ajuta să depășim toate aceste impedimente.”

Proiectul Strategiei de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030 este disponibil pentru consultări publice și pe site-ul Cancelariei de Stat.

Mesajul protestatarilor care s-au adunat în fața Parlamentului și cer să fie semnată o petiție prin care noua guvernare să-și asume achitarea facturilor tuturor cetățenilor, a fost subliniat în discursul candidatului desemnat la funcția de premier, Dorin Recean.

Cu mai multe facturi în mână Marina Tauber a venit în plenul Parlamentului. Deputata Partidului ȘOR s-a apropiat de tribuna lui Dorin Recean unde a avut un schimb de replici.

 Președintele Parlamentului, Igor Grosu a venit cu o reacție. Noul premier Dorin Recean, împreună cu o nouă echipă este în Parlament să prezinte programul de guvernare și să ceară votul de sprijin.