EXTERNE

Un moldovean în vârstă de 35 de ani a murit în războiul din Israel.  Ambasada Republicii Moldova din Israel a anunțat că bărbatul a fost una dintre victimele atacului terorist comis de către teroriștii infiltrați din Fâșia Gaza.

Concetățeanul nostru activa în apropierea zonei de conflict. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene menține contactul cu familia concetățeanului decedat și va oferi toată asistența necesară.

Hamas, care se află la putere în Fâșia Gaza din 2007 și-a lansat ofensiva în zorii zilei de sâmbătă. Acesta a declarat că a lansat 5.000 de rachete asupra Israelului. Ca răspuns, armata din Israel, care a contabilizat peste 3.000 de atacuri palestiniene, a lansat sâmbătă lovituri aeriene, distrugând clădiri descrise ca fiind „centre de comandă” ale Hamas în Gaza. Numărul total de morți a urcat la 2.100.

Mai multe plaje din Odessa, de la Marea Neagră, s-au deschis oficial pentru înot, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse. Totuși scăldatul este interzis în timpul alertelor de raid aerian, potrivit presei locale.

Odessa, cel mai mare port şi bază navală din Ucraina, a fost atacată în mod repetat cu rachete şi drone, iar marea a fost presărată cu sute de mine marine în urma invaziei din februarie, anul trecut. Pentru siguranța locuitorilor, plajele au fost închise.

Decizia deschiderii  plajelor a fost luată în comun de administrația civilă şi militară a orașului, a declarat guvernatorul Odessei, într-o postare pe Telegram. El a spus că plajele vor fi deschise între orele 8:00 şi 20:00. 

Explozii puternice au avut loc în această noapte chiar lângă frontiera cu Moldova și România. După ce a fost bombardată din nou regiunea Odesa, rachete și drone au lovit porturile Reni și Ismail, situate pe Dunăre, în apropierea graniței româno-ucrainene.

Potrivit presei din regiune, au fost atacate rezervoare petroliere, depozite cu arme și echipamente NATO. În plus, un depozit cu cereale a fost distrus și patru angajați au fost răniți. 

Din imaginile ce au fost publicate din momentul impactului, de mai mulți martori, se vede o lumină puternică și se aude acel zgomot specific al dronelor care se apropie de țintă.

Noaptea trecută a fost una de coșmar pentru ucrainenii din Odesa. Armata Rusiei a atacat de pe mare cu rachete Kalibr. A lăsat în urmă trei morți, cel puțin 13 răniți și mai multe clădiri avariate. Rachetele au vizat, în special, un depozit, un centru de afaceri și magazine. 

Două dintre rachetele rușilor au fost doborâte de apărarea antiaeriană a Ucrainei, scrie publica.md. Una însă a lovit un depozit, iar la atingere cu solul a fost declanșat un incendiu de proporții. Acolo au murit trei angajați și mai mulți au fost răniți. 

Au fost dărâmate o școală, cafenele, un bloc de locuințe și mai multe magazine din centrul orașului. 

Autoritățile ucrainene susțin că sub dărâmături ar mai putea fi oameni. Astfel, salvatorii încă mai cercetează locurile distruse de rachetă. 

Președintele Alexandr Lukașenko, în vârstă de 68 de ani, s-a internat într-un spital de lângă Minsk, potrivit publicației belaruse Euroradio. Lukașenko a ajuns la spital, pe 13 mai, în jurul orei 19:00, timp în care accesul la clinică a fost închis, iar drumurile către aceasta au fost păzite de forțe înarmate, scrie digi24.ro.

Jurnaliștii locali scriu că ar fi vorba de probleme cardiace și endocrinologice. Toate zvonurile sunt alimentate de lipsa lui Lukașenko de la o ceremonie militară organizată la Minsk. 

Pe 9 mai, președintele a asistat la parada din Piața Roșie, dar a ratat prânzul cu Vladimir Putin și ceilalți lideri din fostele republici sovietice. Lui Lukașenko i s-a făcut rău după parada de Ziua Victorie de la Moscova, și a fost dus la aeroport, însoțit de o ambulanță, potrivit presei din Belarus.

Un blogger militar a fost ucis, iar 25 de persoane au fost rănite în urma unei explozii într-o cafenea din centrul orașului Sankt Petersburg din Rusia, a anunțat agenția rusă de presă TASS.

Dispozitivul exploziv care l-a ucis duminică, 2 aprilie pe bloggerul militar rus Vladlen Tatarski ar fi putut fi ascuns într-o figurină. Posturile de știri ale statului rus relatează că o femeie ar fi adus această figurină și i-a dat cadou lui Tatarsky. Potrivit RIA, ea avea figurina ambalată într-o cutie când a intrat.

Bloggerul, Vladlen Tatarsky, avea legături pro-Kremlin și a declarat public că susține invazia din Rusia încă din primăvara anului trecut.

„Îi vom învinge pe toți, îi vom ucide pe toți”, a declarat Tatarskyi la Kremlin după discursul lui Putin despre anexarea teritoriilor ocupate la Federația Rusă.

De asemenea, propagandistul a lăudat atacul Rusiei asupra Ucrainei și a spus că a fost cea mai bună dimineață a sa.

Tatarsky avea 500.000 de abonați pe canalul său Telegram. În weekenduri, la această cafenea se adunau în cluburi de discuții. Vladlen Tatarsky este originar din Makiivk, iar în 2014, s-a mutat la Moscova, unde  a început să se numească scriitor și soldat.

Agenția ucraineană de informații UNIAN a comunicat că refugiații din Ucraina au stabilit în Europa un nou record, deși, situația de pe front, nu este la fel de amenințătoare ca înainte.

Numărul refugiaților ucraineni din Europa care au primit statut de protecție temporară sau un program național similar de protecție a ajuns la 5 milioane 8482, la sfârșitul lunii martie. Aceasta este cifra maximă de la începutul unui război la scară largă, potrivit Biroului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Comparativ cu sfârșitul lunii ianuarie, numărul cetățenilor ucraineni care au primit protecție oficială în țările europene a crescut cu 185 de mii de persoane.

În contextul țărilor, situația cu numărul refugiaților ucraineni rămâne aceeași. Cei mai mulți ucraineni au adăpostit Polonia - 1,577 milioane În al doilea rând Germania - 922 mii. În Republica Cehă, 502 mii de ucraineni și-au găsit adăpost.

În general, de la începutul conflictului, 8 milioane 173 de mii de refugiați ucraineni au fost înregistrați în Europa - luând în considerare cei care s-au întors deja acasă sau au plecat în alte regiuni ale lumii.

De la 1 aprilie, refugiații ucraineni din Polonia pot solicita o "carte de călătorie" - un document care conferă dreptul de ședere temporară sau permanentă în țară. Pentru refugiați, aceasta este o oportunitate de a obține un permis de ședere pe termen lung fără referire la statutul de refugiat.

La sfârșitul lunii martie, parlamentul austriac a aprobat noi norme pentru angajarea refugiaților ucraineni. Acum va fi mai ușor pentru ucraineni să obțină un loc de muncă - nu mai trebuie să obțină permisiunea prealabilă.

În același timp, refugiații ucraineni se confruntă adesea cu atitudini negative față de ei înșiși în țările lor gazdă. Deci, în Germania, sa dovedit că ucrainenii devin victime ale crimelor mai des decât alții.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, crede că dacă Republica Moldova doreşte să vină în Europa, acum este momentul să facă o opţiune, precizând că trebuie să îi fie mai puţin frică de Rusia, care de-abia se descurcă în Ucraina. Declarațiile oficialul, le-a făcut în cadrul  unei emisiuni de la Prime TV, România. La fel acesta a mai precizat că nu crede că este un risc militar la adresa Republicii Moldova din partea Rusiei.

 MIRCEA GEOANĂ,SECTRETAR GENERAL ADJUNCT AL NATO:

  “Şocul geostrategic care a influenţat căderea comunismului a fost dizolvarea URSS-ului. Şi dizolvarea URSS-ului a antrenat războiul din Transnistria. Şansa ca dânşii să evadeze de la periferia Europei vine o dată la câteva generaţii. Acum este momentul.Dacă vor să stea acolo, e decizia dânşilor. Dar dacă vor să vină alături de noi în Europa, alături de noi, în lumea democratică şi civilizată şi mai prosperă, e momentul să facă o opţiune şi trebuie să le fie mai puţin frică de Rusia pentru că Rusia de-abia se descurca cu Ucraina. Nu cred că este un risc militar la adresa Republicii Moldova în acest  moment.”

Mircea Geoană a subliniat că dacă Republica Moldova doreşte să trăiască în continuare în sărăcie, atunci va rămâne sub influenţa rusească, iar dacă vrea să aibă o şansă să schimbe lucrurile, atunci Europa este locul potrivit pentru aşa ceva.

MIRCEA GEOANĂ,SECTRETAR GENERAL ADJUNCT AL NATO:

 ” Republica Moldova are nevoie de foarte multă susţinere şi ei au avut poate timp de 30 de ani iluzia că dacă se numesc neutri sunt feriţi de probleme. Nu este aşa. Lumea este în schimbare. Eu sper că şi pentru cei care nu sunt neapărat etnici români, români de-ai noştri în Republica Moldova sau cei care poate că nu văd politic lucrurile la fel cum le văd cei care conduc acum Republica Moldova să înţeleagă un lucru simplu şi ăsta e apelul meu pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de etnie, că sunt de etnie rusească sau etnie ucraineană sau găgăuzi sau ce sunt dânşii, că nu există vreo şansă ca ei să aibă o viaţă cât de cât îndestulată dacă rămân în zona gri. Iar dacă vor să trăiască în continuare în sărăcie, să fie cea mai săracă ţară din Europa, soluţia e simplă, rămâi în sfera de influenţă rusească. Vrei să ai o şansă să te ridici, să te dezvolţi, indiferent de unde vii, indiferent dacă acasă vorbeşti româneşte sau ruseşte, acasă la tine, să ai o viaţă mai decentă, tu şi copiii tăi, să poţi să ieşi din sărăcie, să faci un lucru mai bun în Europa este locul. Deci cred că trebuie să spunem un lucru foarte, foarte clar. Maia Sandu este un lider absolut remarcabil. şi ea, şi colegii săi, mă întâlnesc cu foarte mulţi din miniştrii din guvernul ei. Toţi sunt foarte buni. Vă spun că sunt miniştri unu şi unu foarte, foarte buni.”

 Secretarul general adjunct al NATO a mai fost întrebat cât de iminentă este o lovitură de stat din partea Rusiei la Chişinău.

MIRCEA GEOANĂ,SECTRETAR GENERAL ADJUNCT AL NATO:

 ”În clipa în care o ţară, să spunem Muntenegru, era pe cale să adere la NATO, au încercat să o oprească. În clipa în care Ucraina, înainte de Maidan, a încercat să meargă către Europa prin acordul de liber schimb, au încercat să o oprească. În clipa în care Republica Moldova acum face un pas decisiv către Europa, încearcă să o oprească. Nu pot spune şi nici chiar dacă ştiu mai multe decât pot să spun public că este ceva iminent, dar este clar că este o încercare masivă din partea Federaţiei Ruse să oprească drumul european al Republicii Moldova, inclusiv prin destabilizare, inclusiv folosirea de cozi de topor din Moldova, pentru că mai au şi aşa ceva, au multă influenţă, au multă media. De aceea este foarte, foarte important ca, dincolo de ceea ce face guvernul de la Chişinău, şi noi din România, şi noi din Bruxelles şi noi din America, din Germania, din Franţa, să spunem celor din Republica Moldova că trebuie să aleagă. Şi credem, şi nu spun asta pentru că suntem noi în NATO şi în UE sau sunt eu la conducerea NATO, că este infinit mai bine în Occident decât undeva la periferia unui imperiu care şi aşa este în mare declin.”

Președintele rus Vladimir Putin a abrogat astăzi, 21 februarie, un decret semnat în mai 2012, în care se menționa și despre căutarea modalităților de rezolvare a problemei transnistrene bazate pe respectul pentru suveranitatea, integritatea teritorială și statutul neutru al Republicii Moldova, scrie Unimedia.

Un punct din document menționează: „să continue participarea activă la căutarea modalităților de soluționare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova în stabilirea statutului special al Transnistriei”.

Anunțul a apărut în presa rusă după discursul de astăzi pe care la avut președintele rus în fața parlamentarilor.

Documentul abrogat reglementa relațiile și politicile Kremlinului în raport cu Uniunea Europeană, SUA, țări din Africa, Belarus și regiunile separatiste din Georgia.