EXTERNE

Moldova va continua să fie sprijinită de comunitatea internaţională pentru a face faţă tuturor provocărilor apărute ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Asigurarea a fost făcută la Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova care s-a desfășurat la Paris. Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că ţara noastra este una dintre cele mai afectate din Europa din cauza războiului şi din această cauză trebuie ajutată atât timp cât va fi necesar. Oficialul a mai adăugat că doar Franţa va ajuta Moldova cu peste 100 de milioane de euro.

La rândul său, ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, a precizat că securitatea Republicii Moldova este într-o situaţie dificilă.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova este un instrument permanent de sprijin creat la iniţiativa miniştrilor de externe ai României, Germaniei şi Franţei în primăvara acestui an. Prima reuniune, care a avut loc la Berlin, a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro. Cea de-a doua Conferinţă a fost organizată la Bucureşti.

19 noiembrie 2022, Chișinău - Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene s-a autosesizat imediat în urma informațiilor apărute în mass-media națională și internațională referitoare la reținerea cetățenilor moldoveni, suspectați de autoritățile bulgare de participare la organizarea atentatului terorist din Turcia, și a întreprins, în regim de urgență, prin intermediul Ambasadei țării noastre la Sofia, demersuri pe lângă autoritățile bulgare pentru a obține informații suplimentare cu privire la cazul menționat.

 Astfel, se confirmă apartenența a 3 persoane reținute la cetățenia țării noastre. MAE IE menționează că reprezentanții misiunii diplomatice vor monitoriza cu atenție evoluțiile aferente acestui caz, informând autoritățile relevante din Republica Moldova. 

Țara noastră a condamnat ferm orice act terorist, inclusiv atentatul de la Istanbul și reiterează deschiderea pentru schimbul eficace de informații dintre autoritățile de aplicare a legii, autoritățile judiciare și serviciile de informații din statele vizate pentru combaterea terorismului, urmărirea luptătorilor străini și combaterea criminalității organizate.

Pe 15 noiembrie, Rusia a lansat un atac masiv cu rachete pe teritoriul Ucrainei. Presa ucraineană scrie că au fost trase peste 90 de rachete de croazieră, dintre care 73 au fost doborâte.

Ministrul Energiei al Ucrainei German Galușcenko a subliniat că Rusia a efectuat cel mai masiv bombardament al sistemului energetic al Ucrainei de la începutul războiului. În același timp, acest atac poate avea un impact nu numai asupra sistemului energetic al Ucrainei, ci și asupra sistemelor energetice ale unor țări vecine.

În urma acestor bombardări, locuitori din mai multe raioane ale țări noastrei au rămas fără curent, după ce una dintre rețelele de import a energiei ar fi cedat. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a venit cu o reacție.

În același timp, presa ucraineană comunică că pe teritoriul Poloniei au căzut rachete rusești, în urma cărora au fost uciși 2 oameni. Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a convocat de urgență Comisia pentru securitate și apărare națională a Consiliului de Miniștri. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a rep. Moldova, își exprimă solidaritatea cu Polonia.

În timp ce Rusia negă că este responsabilă pentru explozie, oficialii polonezi, afirmă că racheta a fost fabricată de ruși. Un atac al Rusiei asupra Poloniei ar putea extinde conflictul dintre Rusia și Ucraina, în condițiile în care membrii Organizației NATO s-au angajat să asigure apărarea.

Joe Biden a convocat o întîlnire cu liderilor statelor membre NATO, unde a menționat: „Există informații preliminare care contestă acest lucru. Nu vreau să spun asta până nu investigăm complet, dar este puțin probabil, după liniile de traiectorie, că a fost lansată din Rusia”. ”Statele Unite și țările NATO vor investiga complet înainte de a acționa” a spus Biden.

O explozie a avut loc duminică, 13 noiembrie, pe una dintre cele mai aglomerate străzi pietonale din centrul Istanbulului. La fața locului au intervenit mai multe echipaje de pompieri, polițiști și medici. Președintele Turciei a declarat că este vorba despre un atac terorist, care a făcut „șase morți și 53 de răniți”, relatează AFP.

„Autorii acestui atac josnic vor fi demascați. Poporul nostru să fie sigur că autorii vor fi pedepsiți” „Eforturile de a învinge Turcia și poporul turc prin terorism vor eșua astăzi, așa cum au eșuat ieri și așa cum vor eșua din nou mâine”, a declarat Erdogan, într-o conferință de presă.

Presa locală transmite că principalul suspect este o femeie care a lăsat pe stradă un bagaj ce a explodat 2-3 minute mai târziu. Poliția caută trei suspecți, inclusiv doi tineri născuți după anul 2000.

Ministrul de Externe, Nicu Popescu, a transmis un mesaj de compasiune omologului său turc. Potrivit unui comunicat plasat pe situl Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, țara noastră „condamnă vehement” atacul terorist din orașul Istanbul și „transmite condoleanțe familiilor îndurerate, precum și urări pentru recuperare cât mai grabnică a celor răniți”. Din primele informații, nu există cetățeni moldoveni afectați în atac.

Alegerile intermediare din SUA sunt în fază finală, deja fiind închise secțiile de vot în majoritatea statelor. Primele rezultate confirmă avantajul așteptat al republicanilor la Camera Reprezentanților, în timp ce la Senat pare să se mențină egalitatea.

Alegerile de la jumătatea mandatului ar putea împărți puterea la Washington. Republicanii sunt favorizați să ia Camera Reprezentanților. Mîine, California, Pennsylvania și Colorado vor da mărimea diferenței între mandatele de deputați republicani şi democrați.

Republicanii au nevoie de cinci locuri pentru a recîstiga majoritatea în Camera Reprezentanților. Analiștii independenți cred că republicanii ar putea obține pâna la 30 de locuri suplimentare în Cameră.

Aceste alegeri de la mijlocul mandatului prezidențial, văzute adesea ca un referendum la adresa președintelui în funcție, ar putea decide soarta viitoarei competiții electorale pentru Casa Albă din 2024. Proiecțiile Reuters arată că democrații au 150 de locuri în Camera Reprezentanților, reușind să câstige un mandat care anterior fusese al republicanilor, în timp ce republicanii au 183 de locuri, reușind să întoarcă" rezultatul în favoarea lor în 6 circumscripții.

În ceea ce priveste Senatul, situația a revenit la egalitate: câte 46 de locuri asigurate pentru fiecare partid. Pentru majoritate în Camera este nevoie de 218 mandate, iar in Senat de 51.

Certificarea rezultatelor oficiale va dura, în unele state chiar timp de 14 zile după închiderea votului de azi.

Războiul din Ucraina a solidarizat oameni din întreaga lume. În același timp, vecinii noștri din Iampol, deși trăiesc fiecare zi cu frică, își mobilizează și ei eforturile și vin în ajutorul celor care luptă în război. Vasilii Kizka este jurnalist emerit al Ucrainei, în această perioadă, însă, este voluntar, eforturile lui sunt orientate la colectarea donațiilor pentru cei de pe câmpul de luptă.

Punctul de colectare se află chiar în centrul orașului. De această dată cu un suport semnificativ a venit voluntara Olga Saenco, astfel cu ajutorul ei și din banii adunați s-au cumpărat peste 40 de perechi de încălțăminte și peste 20 de impermeabile. VASILII KIZKA, VOLUNTAR: ”Patruzeci și două de perechi de încălțăminte, patruzeci și două de perechi de branțuri, douăzeci și două de impermeabile.” Domnul Serghei, este un alt localnic care transmite și el din puținul care îl are, mâncare pe câmpul de luptă.

Fostul manager al Căii Ferate este învinuit de abuz în serviciu în interesul unui grup criminal organizat în legătură cu managementul defectuos în 2015–2019. Estimările preliminare efectuate de procurori arată că prejudiciul cauzat de managementul lui Iurie Topală constituie 250 milioane de lei.

Din clopotele improvizate Vasilii Kizka informează localnicii, ori de câte ori se transmite o nouă donație. Sunetul este unul deosebit, deoarece este dat de un fragment de rachetă rusească. VASILII KIZKA, VOLUNTAR: ”Este un sunet al amintirilor. Când trimit pe front, sau se întâmplă vre-un eveniment important acolo, în prima linie, sun din acest clopot. Este un clopot neobișnuit, ne este turnat undeva într-o fabrică. A fost făcut chiar de război. Asta arăt acum.., asta este. Acesta este capul unui proiectil, ciorchine cu care ocupanții ruși trag asupra noastră, asupra orașelor și pământului nostru. Când proiectilul lor ajunge pe pământul nostru, focosul zboară din el, iar din baza care rămâne, se revarsă un întreg... multe proiectile - multe focoase care lovesc tot ceea ce nimerește.”

. Potrivit jurnalistului, aceste sunete sunt un ecou al războiului, care au o semnificație deosebită. VASILII KIZKA, VOLUNTAR: ”Dacă unul atacă - Rusia, iată-o..., asta... este un barbar, acest ticălos, și iată Ucraina - se apără. Și aici simbolizează întregul război în aceste sunete.”

Donațiile adunate în Iampol sunt transportate pe câmpul de luptă la fel de voluntari. Tatiana Deren este una din tinerele care se implică activ la transportarea coletelor, acolo unde luptă și mulți apropiați de-ai femeii.

Situația prin care trec acum ucrainenii, i-a făcut mai uniți, pentru că durerea unește. De la începutul războiului zeci de bărbați din Iampol au murit apărându-și țara. În acest context într-un parc din orașul Iampol, sunt amplasate steaguri în memoria eroilor care au fost uciși de armele rusești.

”Cândva vom spune, dar… asemenea Eroi, așa patrioți ai Ucrainei, că... nu sunt limite. Glorie Ucrainei! Slavă eroilor!”

31 octombrie 2022, Chișinău - În conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice (1961), Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene informează că a decis declararea drept persoană non grata pe teritoriul țării noastre a unui reprezentant al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, acesta fiind obligat să părăsească teritoriul Republicii Moldova.

Acest fapt a fost comunicat părții ruse în după-amiaza zilei de 31 octombrie, cu prilejul convocării la sediul MAEIE a Ambasadorului Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov.

În cadrul convocării, MAEIE a reiterat faptul că atacurile cu rachete asupra țării vecine escaladează în continuare riscurile de securitate, iar cetățenii țării noastre resimt tot mai mult efectele dezastruoase ale războiului. A fost subliniat că atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene generează inclusiv amenințări tot mai mari pentru securitatea energetică a țării.

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina continuă și în ziua cu numărul 236.

Exploziile continuă să se audă și astăzi,17 octombrie, în capitala Ucrainei, relatează CNN și Ukrainska Pravda. Un corespondent al publicației ucrainene precizează că noi atacuri au avut loc după ora 8:10. Ulterior, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat că s-au produs cel puțin trei explozii, în capitala ucraineană. Atacurile au fost efectuate de așa-numitele drone kamikaze.

Una dintre explozii s-a auzit aproape de centrul capitalei Ucrainei.Atacul vine la o săptămână după ce capitala a fost lovită de mai multe rachete rusești la o oră de vârf, atac care s-a soldat cu 19 morți.

Un atac cu rachete a vizat luni dimineață obiective de infrastructură și din regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei, scrie Ukrainska Pravda. Oficialii ucraineni, au anunțat că există victime în urma atacului, fără să ofere alte detalii. Bombardamentele au avut loc după ora locală 05:00.

.

În interviul acordat pentru NBC News, președintele belarus Aleksandr Lukașenko menționează că în fiecare zi sunt omorâți oameni și cere oprirea conflictul militar dintre Rusia și Ucraina. Acesta spune că este posibil să se ajungă la un acord în decurs de o săptămână. Dar, potrivit lui, totul „depinde de SUA și de Marea Britanie”.

„Știm că este rău. Războiul este întotdeauna rău. Am spus recent că lumea este acum ocupată cu o problemă și caută un răspuns la întrebarea cine este de vină. Ascultați, apoi ne vom da seama cine este de vină. În fiecare zi mor oameni. Să oprim războiul și să facem o înțelegere. Și apoi ne vom da seama cine are dreptate și cine greșește. Aceasta este, probabil, o formulă normală”, a declarat Lukașenko.

Tot în acest interviul pentru NBC News, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a transmis și un avertisment pentru Occident:

„nu-l împingeți pe președintele rus Vladimir Putin într-un colț”. „Dacă împingi o persoană sau o țară în colț, există o singură cale de ieșire – înainte”, a spus Lukașenko. „De aceea nu traversați linii roșii, nu le puteți trece.”

Întrebat dacă omologul său rus este pregătit să folosească arme nucleare în Ucraina, Lukașenko a catalogat această posibilitate ca fiind sinucigașă.

„Dacă există, Doamne ferește, un atac pe teritoriul Federației Ruse, Rusia poate, dacă este necesar, poate să folosească tot felul de arme”, a spus el. Dar, potrivit lui, „niciodată, niciodată președintele Putin sau conducerea rusă nu și-au stabilit un obiectiv de a folosi arme nucleare în Ucraina.”

Lukașenko a amintit de atacurile cu rachete rusești împotriva infrastructurii civile și critice din Ucraina, drept exemplu a ce este Moscova pregătită să facă dacă este ținută într-un colț