Economic

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA). Cererea a fost semnată de guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, la sediul BNM.

După aproximativ un an și jumătate de evaluare și conectare la Zona Unică în Plăți în Euro, moldovenii vor beneficia de plăți rapide, transparente, sigure, dar și la un preț sustenabil din și spre țările UE, susține guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei, Anca Dragu. 

Reprezentanții băncilor, prezenți la eveniment, au punctat că prin aderarea la Zona Unică în Plăți în Euro, vor oferi o bază foarte importantă pentru integrarea economică a țării în spațiul UE și vor fi excluse orice tip de bariere în transferul banilor din Moldova către țările UE și invers din UE în Moldova.

Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică în Plăți în Euro reprezintă un exercițiu de importanță națională și un proiect de țară esențial în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Moldovagaz este gata să reducă tarifele. Prețurile, însă, vor scădea în funcție de când acestea vor intra în vigoare. Reducerile pot fi operate retroactiv, chiar din 1 ianuarie, doar că în acest caz putem miza pe o reducere mai mică de un leu pentru fiecare metru cub. Ieftinirea poate fi și de patru lei, dacă ANRE ar decide ajustarea tarifelor din 1 mai, se mai spune în comunicatul Moldovagaz. 

Distribuitorul de gaze precizează că ieftinirea este posibilă datorită scăderii prețurilor la gaze la bursele internaționale. Autoritățile recunosc faptul că tarifele ar fi scăzut de mult dacă anul trecut guvernarea nu s-ar fi grăbit să facă stocuri la prețuri majorate. 

Deocamdată nu este clar când Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va decide ajustarea tarifelor pentru consumatorii de gaze. 

Amintim că în prezent, un metru cub de gaze costă 18 lei și 6 bani. Pentru cei care au compensații, tariful variază între 12 și 17 lei, în funcție de gradul de vulnerabilitate, pentru 180 de metri cubi de gaze. Consumul ce depășește acest plafon este achitat la preț stabilit de ANRE. 

Companiile din Republica Dominicană se pregătesc pentru un proiect pilot prin care vor introduce săptămâna de lucru de patru zile, relatează unimedia.info, cu referire la digi24.ro.

Inițiativa ar urma să fie lansată în februarie și să dureze 6 luni. Angajații vor primi același salariu, iar săptămâna standard de muncă va fi redusă de la 44 de ore la 36 de ore, de luni până joi.

O universitate locală are sarcina de a analiza rezultatele, inclusiv orice schimbări legate de starea de sănătate a angajaților și relația dintre muncă și viața lor personală.

Marea Britanie a lansat în 2023 cel mai mare proiect-pilot din lume pentru o săptămână de lucru de patru zile și a constatat că rezultatele au fost pozitive. De asemenea, unele companii din SUA au trecut la o săptămână de lucru mai scurtă.

Fiecare cetățean al Republicii Moldova este obligat să fie asigurat medical. Statutul de persoană asigurată este singura modalitate prin care puteți beneficia gratuit de servicii ale centrelor de sănătate, ale centrelor de diagnostic, de reabilitare, de îngrijiri, de servicii ale spitalelor sau ale altor instituții medicale care sunt finanțate de Compania Națională de Asigurări în Medicină pentru ca să vă protejeze sănătatea.

Asigurarea obligatorie este achitată însă în mod distinct de diferite categorii de persoane. Persoanele angajate achită procentual – adică le este reținută automat o cotă de 9 la sută din salariu și alte recompense. Alte categorii de persoane, cum ar fi – copiii, pensionarii, persoanele cu dizabilități etc., sunt asigurate de stat, dar sunt și excepții.

Mai jos vom enumera categoriile de persoane care trebuie să achite prima în sumă fixă în mod individual.

Așadar, prima de asigurare medicală este achitată în sumă fixă, individual, de persoanele fizice neangajate, cu domiciliul în Republica Moldova, care se înscriu în următoarele categorii:

Proprietarii de teren cu destinaţie agricolă, cu excepţia grădinilor şi a loturilor pentru legumicultură. Aceștia trebuie să achite individual asigurarea, indiferent de faptul dacă au dat sau nu aceste terenuri în arendă sau folosinţă pe bază de contract.  Pentru aceste categorii, prima în sumă fixă constituie 1 014 lei dacă este achitată până pe data de 31 martie 2024.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu mărfuri supuse accizelor, vor achita 1622 de lei.

Persoanele fizice care iau în arendă sau folosinţă terenuri cu destinaţie agricolă, pe bază de contract, cu excepţia grădinilor şi a loturilor pentru legumicultură vor achita 2028 de lei.

Fondatorii de întreprindere individuală sunt obligați să achite prima în sumă de 2028 de lei.

Titularii de patentă de întreprinzător vor achita și ei 2028 de lei.

Persoanele fizice neangajate care dau în arendă unităţi de transport, încăperi, utilaje şi alte bunuri materiale, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă, cu excepţia grădinilor şi loturilor pentru legumicultură - 2028 de lei.

Persoanele fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal - 2028 de lei.

Alţi cetăţeni ai Republicii Moldova care nu sunt angajaţi şi nu fac parte din niciuna din categoriile enumerate şi nu sunt asigurate de Guvern, care se află pe teritoriul Republicii Moldova pentru cel puţin 183 de zile pe an (2028 de lei).

Străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova pentru reîntregirea familiei, pentru studii, pentru activităţi umanitare sau religioase şi care nu sunt angajaţi, dacă tratatele internaţionale nu prevăd altfel (2028 de lei).

Sunt obligați să achite asigurarea medicală în sumă fixă până la 31 martie și: mediatorii, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, experţii judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreţii, traducătorii şi administratorii autorizaţi, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, neangajaţi, care au obţinut atestat, licenţă sau autorizaţie în modul stabilit de lege. În cazul acestor categorii, prețul este de 4056 de lei, în primele trei luni ale anului.

Persoanele neangajate care exercită independent profesia de medic de familie vor achita 4056 de lei.

Atenție! Dacă persoanele din categoriile menționate mai sus totodată fac parte din categoriile asigurate de Guvern,  ei trebuie să achite în mod individual asigurarea medicală, cu excepția pensionarilor și persoanelor cu dizabilități care sunt proprietari de teren agricol sau dețin patentă.

În cazul în care persoana nu achită asigurarea medicală până pe data de 31 martie 2024, atunci aceasta va fi obligată să plătească valoarea integrală – 12 636 de lei, plus penalitate pentru fiecare zi de întârziere.

Industria modei a devenit una dintre cele mai mari surse de poluare ale planetei. Cele mai recente studii și rapoarte din domeniu arată că peste 2.000 de haine sunt aruncate în fiecare secundă. Potrivit unui raport din 2019, Banca Mondială a declarat că „industria textilă este responsabilă pentru aproximativ o cincime din poluarea apei la nivel mondial“. Statisticile îngrijorătoare, i-a determinat și pe antreprenorii moldoveni cu afaceri în domeniu, să devină mai inovativi, pentru a salva viitorul planetei.  Victoria Dănilă, o antreprenoare din Chișinău, a venit cu un nou proiect eco textil.

Din 1 ianuarie, salariul minim pe care trebuie să-l plătească angajatorii nu poate fi mai mic de cinci mii de lei, doar că, în goană după încasări, la buget statul alimentează și anumite scumpiri, relatează tv8.md.

Potrivit Legii Bugetului, salariul minim pe economie crește de la patru la cinci mii de lei. Asta înseamnă că, oficial, niciun patron nu are dreptul să-și remunereze angajații cu plăți lunare sub acest plafon. Dintre toți bugetarii, cei mai norocoși sunt profesorii. Salariile cadrelor didactice, cresc cu 15%, deși sindicatele din educație au insistat pe o majorare de minim 20 la sută. Totuși, în bani, efortul financiar este de un miliard de lei, doar în 2024 și vizează peste 50 de mii de moldoveni.

Femeile care au născut după miezul nopții trebuie să știe că vor beneficia de o indemnizație unică de 20 de mii de lei, aproape dublu față de cât a fost în anul trecut.

Anul Nou nu vine nici pe departe cu majorări de salarii pentru toți, în schimb aduce scumpiri care să ne vizeze pe toți. Din 1 ianuarie a intrat în vigoare accize majorate la carburanți, în special la importurile de benzină. 

Acciza pentru importul unei tone de benzină a crescut de la 7.700 de lei până la 8.800. În cazul motorinei, de la 3.200 la 3.500. 

Țigările și alte produse din tutun se vor scumpi și ele urmare a majorării accizei de import cu 10 la sută.

Locuitorii satului Căplani din raionul Ștefan Vodă și-au unit eforturile pentru a deschide „Porțile Raiului” - un centru turistic care acum e cartea de vizită a  satului. Au explorat potențialul unor izvoare istorice descoperite în anii 1450, care au fost lăsate de izbeliște ani la rând. Curățarea zonei a permis amenajarea unui parc de odihnă cu bănci, teren de joacă și două bazine cu apă caldă. Astfel, zona a devenit rapid un loc de întâlnire pentru săteni și un punct de atracție pentru vizitatori străini.

Primăria satului Căplani, raionul Ștefan Vodă a fost desemnată câștigătoare a competiției ,,Moldova Eco Energetică 2023” la categoria ,,Cel mai bun proiect în domeniul energiei termice regenerabile în clădirile publice – colectoare solare geotermale, aerotermale și biocombustibili”.

Claudia Voloh, angajată Primăria Căplani: „Totul a început de la o gunoiște, iar cu 5 ani în urmă, aici era un dezastru.  Am curățat zona împreună cu elevii de la școala din sat, dar au venit în ajutor și alți săteni. E foarte frumos aici, iar în special vara, lumea vine și se odihnește. Vin și cei din satele învecinate: Olănești, Caragasani, Vulcănești, Palanca, Tudora, Crocmaz și altele. Mai ales bunici cu copilași vin la bazinele acestea. La noi e fără plată, iar aceasta cred că tot influențează alegerea.”

Demonstrând o utilizare inteligentă a energiei regenerabile,  încălzirea bazinelor cu ajutorul a 300 de tuburi solare, care generează energie termică,  le-a permis sătenilor nu doar să valorifice mai mult frumusețea naturală din zonă, dar a și pus localitatea pe harta destinațiilor turistice din țara noastră. Proiectul a luat viață în anul 2022, iar eficiența și economiile semnificative pot fi resimțite deja în bugetul localității.

Valeriu Tabunșcic, primarul satului Căplani: „În acest centru turistic noi am creat 100 de locuri de odihnă. Am hotărât să facem și două piscine unde să se poate distra și copiii. Apa vine de la izvoare și este rece și atunci s-a pus întrebarea cum să facem ca să fie caldă?! Am implementat prin AIPA un proiect de 270 de mii de lei, care ne-a permis să instalăm tuburi solare. Apa de la izvoare merge prin tuburi solare, se duce în prima piscină, apoi în a doua și ea e caldă, chiar fierbinte. Astfel,  am rezolvat problema! Cheltuielile au fost efectuate la prima etapă, când au fost procurate tuburile solare pentru cele două piscine. Acum, întreținerea lor nu ne costă nimic.”

Tehnologiile moderne, dar și economiile generate au inspirat autoritățile locale din Căplani pentru a continua îmbunătățirile din acest centru de agrement, dar și pentru localitate.

Valeriu Tabunșcic, primarul satului Căplani: „Sătenii vor ca să fie aici tot timpul lumină. Tineretul vine și noaptea. Iar noi ne gândim să punem panouri solare pentru iluminarea de noapte. Astfel, energia care se cheltuie, inclusiv la „Casa meșterului popular” și la „Casa muzeu” atunci când facem bucate, să fie de la panourile fotovoltaice. Da, e o poveste, dar e o realitate plăcută.”

Din 2024, antreprenorii vor prezenta mai puține rapoarte. Vor fi eliminate 15 rapoarte din cele 92 percepute de Biroul Național de Statistică și Serviciul Fiscal de Stat. Altele nouă vor fi digitalizate, iar 14 vor fi simplificate semnificativ, fiind redus conținutul acestora. Despre aceasta a anunțat vicepremierul Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cadrul unei conferințe de presă.

„O să economisim 684 de mii de ore de muncă și 68 de milioane de lei în fiecare an. Și mai există spațiu de optimizare. În anul 2024 vom continua acest efort. Dacă în Estonia este posibil ca un antreprenor mic în special să aibă un singur raport anual, înseamnă că acest lucru este posibil și la noi. Astfel, nu numai că sprijinim antreprenorii în creșterea afacerilor, dar și contribuim la constituirea unei economii de încredere, cinstită și durabilă”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Ministru  a mai menționat că  peste 90% din toți cei puțin peste 4 mii de deținători de patentă au tranzitat la activitate independentă sau la regim de SRL. Până în prezent, au fost emise circa 2 milioane de bonuri fiscale în sumă totală de peste 325 de milioane de lei.

„Partea cea mai importantă o reprezintă anume acești 325 de milioane de lei pe care i-am scos din tenebră și i-am adus în economia oficială. Am fiscalizat în doar câteva luni peste 325 de milioane de lei, care sunt acum parte din economia oficială. Și aici spațiu mai este, o să continuăm să asigurăm această conformare, pentru că toți trebuie să fie egali. Și consumatorii trebuie să aibă dreptul de a avea o minimă protecție sub forma acestui bon fiscal”, a declarat Dumitru Alaiba.

Amintim că de la 1 iulie toți deținătorii patentei de întreprinzător au fost obligați de lege să tranziteze spre activitatea independentă și să ofere cumpărătorilor bon fiscal. Cheltuielile necesare procurării aparatului de casă sau reamenajării spațiului comercial sunt compensate de către stat. Valoarea compensațiilor alocate este de 23 de milioane de lei.

Două segmente de drum din Republica Moldova au intrat în rețeaua trans-europeană de drumuri, asta după ce țara noastră a semnat Memorandumul de înțelegere la nivel înalt cu Uniunea Europeană.Anunțul a fost făcut de Andrei Spînu, Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Moldova, pe pagina sa de Facebook.

Asta înseamnă că două segmente de drum R7 ( Soroca-Drochia-Costești, frontieră cu România) și R30 (Anenii Noi-Căușeni-Ștefan Vodă, frontieră cu Ucraina) au intrat să facă parte din rețeaua trans-europeană de drumuri. La fel, tronsoanele de cale ferată Chișinău-Căinari – Basarabeasca și Bălți -Ocnița vor fi parte a rețelei transeuropeane de transport.

De menționat că rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) este un proiect al Uniunii Europene ce prevede crearea unei rețele complete de transport auto, feroviar și naval. Rețeaua urmează să conecteze pe teritoriul Uniunii Europene infrastructura de transport, telecomunicații și energie a statelor membre.